| PACKAGING au vizat atât impactul noilor obligaţii legislative asupra producătorilor și comercianţilor, cât și relaţia dintre colectare și reciclare, într-un context marcat de necesitatea accelerării tranziţiei către o economie circulară funcţională și predictibilă. Primul vorbitor din panel, dna Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a evidenţiat decalajul dintre ritmul accelerat al reglementărilor europene și viteza mai redusă de adaptare a cadrului naţional în economia circulară și domeniul ambalajelor. Deși ambalajele sunt incluse în strategia naţională din 2021, evoluţiile europene au depășit cadrul iniţial, impunând actualizarea și corelarea mai coerentă cu Planul Naţional de Gestionare a Deșeurilor. Un element critic îl reprezintă lipsa unei pieţe consolidate pentru materiile secundare rezultate din reciclare. Deși ţintele cresc constant, capacitatea de absorbţie a materialelor în economie rămâne insuficient dezvoltată, ceea ce afectează eficienţa colectării și reciclării pentru toate tipurile de materiale. Dna Frăsineanu a subliniat și necesitatea implicării timpurii a tuturor actorilor din lanţul valoric – producători, retaileri și operatori de deșeuri – încă din etapa de elaborare a politicilor, nu doar în implementare, pentru a evita soluţiile reactive care nu reflectă realitatea din piaţă. În acest context, Sistemul de Garanție-Returnare este un instrument important al economiei circulare, dar nu suficient în sine, eficienţa lui depinzând de corelarea ambalajelor introduse pe piaţă cu reciclabilitatea și capacitatea reală de valorificare. Următorul vorbitor a fost dl Radu Pascu, Commercial Manager RetuRO SGR, care a prezentat Sistemul de Garanţie-Returnare ca mecanism de succes european, în ciuda complexităţii generate de diversitatea ambalajelor din plastic, metal și sticlă. Sistemul gestionează peste 90 000 de produse înregistrate, în creștere constantă. Rezultatele din al doilea an indică atingerea ţintelor de colectare, cu aproximativ 83% per total, ceea ce confirmă funcţionarea stabilă a sistemului. Pentru anul curent, ţintele cresc la 90% pentru plastic și aluminiu și 87% pentru sticlă, necesitând o colaborare mai strânsă între producători, retaileri și comercianţi, precum și continuarea educării consumatorilor. Comportamentul consumatorilor este deja influenţat de sistem, însă persistă percepţia ambalajelor ca deșeuri, ceea ce menţine nevoia de informare, mai ales în zona comercianţilor mici și mijlocii. Sistemul implică aproximativ 80 000 de entităţi și peste 100 000 de puncte de colectare, cu soluţii logistice adaptate. Calitatea materialului colectat rămâne un element central, iar de la lansare au fost colectate peste 7 miliarde de ambalaje, însumând circa 700 000 de tone. Succesul sistemului depinde de educare, colaborare și simplitatea procesului de returnare, iar extinderea către alte ambalaje necesită analize privind contaminarea și reciclabilitatea. A urmat dl Emanuel Pârvulescu, Sustainability Lead Mega Image, care a subliniat necesitatea extinderii colaborării dintre actorii din piaţă și integrarea mai eficientă a fluxurilor de ambalaje carton/Tetra Pak în sistemele de colectare și reciclare. Experienţa proiectelor din Brașov și ulterior din București arată potenţialul acestor materiale într-un model de economie circulară, cu un obiectiv iniţial de aproximativ un milion de ambalaje colectate. Rezultatele parţiale, de circa 500 000 de unităţi, confirmă o evoluţie pozitivă a proiectului și interesul pentru includerea acestor fluxuri în sisteme mai eficiente de valorificare, în ciuda provocărilor legate de contaminare și reciclabilitate. Intervenţia a evidenţiat și eficienţa sistemelor automatizate de colectare, considerate mai performante decât cele manuale, cu exemple din Austria și Polonia, unde scanarea automată și returnarea rapidă a garanţiei îmbunătăţesc fluxul și experienţa utilizatorului. Accesibilitatea și „convenience-ul” devin factori esenţiali pentru participare, inclusiv prin amplasarea punctelor de colectare în exteriorul magazinelor. În paralel, diferenţele dintre sistemele europene ţin de tipurile de ambalaje incluse și de infrastructură, în timp ce digitalizarea rămâne în discuţie, accentul fiind pe consolidarea sistemelor existente. Pentru ambalajele Tetra Pak, nivelul de recuperare rămâne sub așteptări, însă direcţia este considerată relevantă pe termen lung, pe măsură ce sistemele de colectare se maturizează. A urmat dna Mădălina Andrei, Manager al Compartimentului
RkJQdWJsaXNoZXIy MzM3OTUzMg==