20 | PACKAGING au vizat atât impactul noilor obligații legislative asupra producătorilor și comercianților, cât și relația dintre colectare și reciclare, într-un context marcat de necesitatea accelerării tranziției către o economie circulară funcțională și predictibilă. Primul vorbitor din panel, dna Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a evidențiat decalajul dintre ritmul accelerat al reglementărilor europene și viteza mai redusă de adaptare a cadrului național în economia circulară și domeniul ambalajelor. Deși ambalajele sunt incluse în strategia națională din 2021, evoluțiile europene au depășit cadrul inițial, impunând actualizarea și corelarea mai coerentă cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Un element critic îl reprezintă lipsa unei piețe consolidate pentru materiile secundare rezultate din reciclare. Deși țintele cresc constant, capacitatea de absorbție a materialelor în economie rămâne insuficient dezvoltată, ceea ce afectează eficiența colectării și reciclării pentru toate tipurile de materiale. Dna Frăsineanu a subliniat și necesitatea implicării timpurii a tuturor actorilor din lanțul valoric – producători, retaileri și operatori de deșeuri – încă din etapa de elaborare a politicilor, nu doar în implementare, pentru a evita soluțiile reactive care nu reflectă realitatea din piață. În acest context, Sistemul de Garanție-Returnare este un instrument important al economiei circulare, dar nu suficient în sine, eficiența lui depinzând de corelarea ambalajelor introduse pe piață cu reciclabilitatea și capacitatea reală de valorificare. Următorul vorbitor a fost dl Radu Pascu, Commercial Manager RetuRO SGR, care a prezentat Sistemul de Garanție-Returnare ca mecanism de succes european, în ciuda complexității generate de diversitatea ambalajelor din plastic, metal și sticlă. Sistemul gestionează peste 90 000 de produse înregistrate, în creștere constantă. Rezultatele din al doilea an indică atingerea țintelor de colectare, cu aproximativ 83% per total, ceea ce confirmă funcționarea stabilă a sistemului. Pentru anul curent, țintele cresc la 90% pentru plastic și aluminiu și 87% pentru sticlă, necesitând o colaborare mai strânsă între producători, retaileri și comercianți, precum și continuarea educării consumatorilor. Comportamentul consumatorilor este deja influențat de sistem, însă persistă percepția ambalajelor ca deșeuri, ceea ce menține nevoia de informare, mai ales în zona comercianților mici și mijlocii. Sistemul implică aproximativ 80 000 de entități și peste 100 000 de puncte de colectare, cu soluții logistice adaptate. Calitatea materialului colectat rămâne un element central, iar de la lansare au fost colectate peste 7 miliarde de ambalaje, însumând circa 700 000 de tone. Succesul sistemului depinde de educare, colaborare și simplitatea procesului de returnare, iar extinderea către alte ambalaje necesită analize privind contaminarea și reciclabilitatea. A urmat dl Emanuel Pârvulescu, Sustainability Lead Mega Image, care a subliniat necesitatea extinderii colaborării dintre actorii din piață și integrarea mai eficientă a fluxurilor de ambalaje carton/Tetra Pak în sistemele de colectare și reciclare. Experiența proiectelor din Brașov și ulterior din București arată potențialul acestor materiale într-un model de economie circulară, cu un obiectiv inițial de aproximativ un milion de ambalaje colectate. Rezultatele parțiale, de circa 500 000 de unități, confirmă o evoluție pozitivă a proiectului și interesul pentru includerea acestor fluxuri în sisteme mai eficiente de valorificare, în ciuda provocărilor legate de contaminare și reciclabilitate. Intervenția a evidențiat și eficiența sistemelor automatizate de colectare, considerate mai performante decât cele manuale, cu exemple din Austria și Polonia, unde scanarea automată și returnarea rapidă a garanției îmbunătățesc fluxul și experiența utilizatorului. Accesibilitatea și „convenience-ul” devin factori esențiali pentru participare, inclusiv prin amplasarea punctelor de colectare în exteriorul magazinelor. În paralel, diferențele dintre sistemele europene țin de tipurile de ambalaje incluse și de infrastructură, în timp ce digitalizarea rămâne în discuție, accentul fiind pe consolidarea sistemelor existente. Pentru ambalajele Tetra Pak, nivelul de recuperare rămâne sub așteptări, însă direcția este considerată relevantă pe termen lung, pe măsură ce sistemele de colectare se maturizează. A urmat dna Mădălina Andrei, Manager al Compartimentului
RkJQdWJsaXNoZXIy MzM3OTUzMg==