22 | PACKAGING Mobilitate Urbană Durabilă din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu o intervenție care a încadrat ambalajele în logica economiei circulare și a tranziției climatice, în corelație cu dezvoltarea urbană și mobilitatea. În contextul Pactului Verde European, ambalajele nu mai sunt privite doar ca deșeuri, ci ca elemente integrate în modul de organizare a orașelor și în consumul de resurse. Orașele funcționează ca sisteme în care economia circulară devine vizibilă prin fluxuri de consum, colectare și reciclare, fiecare ambalaj implicând procese de producție, transport și gestionare cu impact asupra infrastructurii urbane și amprentei climatice. Modelul liniar „producem–consumăm–aruncăm” este înlocuit treptat de unul circular, în care resursele sunt recuperate și reintegrate în economie. Logistica urbană este influențată de fluxurile de ambalaje, inclusiv prin creșterea comerțului online, care generează presiune asupra infrastructurii. Ambalajele devin astfel parte a planificării urbane, prin integrarea în politici de mobilitate și logistică circulară. În final, Sistemul de GaranțieReturnare este exemplu funcțional de economie circulară, iar direcția europeană indică extinderea unor mecanisme similare. Accentul cade pe implementare și digitalizare, în contextul transformării cadrului legislativ în practică eficientă. La finalul sesiunii 1, dl Andrei Corlan, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu, a pus accent pe prevenirea generării de deșeuri și pe poziționarea economiei circulare la vârful ierarhiei deșeurilor, unde reducerea și reutilizarea au prioritate față de reciclare. Economia circulară începe din faza de proiectare a produselor, unde alegerea materialelor determină gradul de reutilizare și reintegrare în economie. Reglementările privind bunurile second-hand și transportul de deșeuri urmăresc limitarea zonelor gri și a practicilor abuzive, fără a afecta activitatea economică legitimă. În același cadru intră pașaportul digital al produselor, care crește trasabilitatea materialelor pe întreg ciclul de viață și sprijină reducerea deșeurilor și conformarea. Colectarea rămâne un instrument, în timp ce obiectivul final este reintroducerea materialelor în circuitul economic. Sistemele actuale sunt limitate de fragmentarea fluxurilor și de lipsa unei piețe suficient dezvoltate pentru materiale reciclate, ceea ce reduce eficiența generală. Sistemul de GaranțieReturnare funcționează ca exemplu, dar acoperă doar o parte din fluxuri, ceea ce indică necesitatea extinderii principiilor sale. Direcția generală vizează prevenirea, responsabilizarea producătorilor și integrarea criteriilor de mediu în economie, cu accent pe transformarea deșeurilor în resurse. Sesiunea a 2-a A doua sesiune a Conferinței, desfășurată în intervalul orar 14:30–16:00, a vizat responsabilitatea extinsă a producătorilor, creșterea cerințelor de raportare, digitalizarea proceselor și rolul acesteia în trasabilitatea fluxurilor de materiale, precum și mecanismele de finanțare și investițiile necesare accelerării tranziției către economia circulară și dezvoltării infrastructurii aferente. În deschiderea panelului, dna Raluca Jianu, Chief Transformation & Execution Officer GS1 România, a prezentat GS1 România ca standard global de identificare a produselor în lanțul de aprovizionare, aflat în spatele codurilor de bare utilizate zilnic în retail, cu miliarde de scanări la nivel mondial. Funcționarea acestor coduri este esențială pentru fluxul logistic și comercial, orice disfuncționalitate putând genera blocaje în transport, distribuție și chiar în sectorul medical. Reglementările europene recente, precum PPWR și ESPR, mută ambalajul din zona de suport fizic în cea de purtător de date. Ambalajul devine element central al trasabilității și conformării, iar informațiile despre compoziție, origine și lanțul de producție trebuie standardizate și transmise interoperabil. Codurile GS1, inclusiv Global Trade Item Number și identificarea locațiilor, permit urmărirea produselor de la producție la consum, funcționând ca un „jurnal digital” al fiecărui articol și bază pentru pașapoartele digitale ale produselor.
RkJQdWJsaXNoZXIy MzM3OTUzMg==