Tranziţia de la coduri de bare la coduri QR crește capacitatea de stocare a datelor și permite acces rapid la informaţii despre produs, traseu și reciclare. Implementarea aduce provocări pentru producătorii mici, dar reprezintă un pas necesar spre digitalizare și transparenţă. Următorul vorbitor, dl Sebastian Hotca, Vicepreședintele ANPC, a arătat că sistemele bazate pe coduri QR oferă acces rapid la informaţii complexe despre produse, fără a încărca eticheta fizică. Aceste instrumente permit centralizarea datelor și accesul facil al consumatorilor, fiind deja utilizate inclusiv pentru informaţii nutriţionale. Rolul ANPC este central în implementarea acestor mecanisme, atât din perspectiva informării consumatorilor, cât și a verificării corectitudinii datelor din piaţă. Accentul cade pe transparenţă și pe responsabilitatea operatorilor economici de a furniza informaţii corecte și verificabile, în contextul în care criteriile de sustenabilitate influenţează tot mai mult deciziile de cumpărare. O provocare importantă rămâne utilizarea etichetelor „eco” sau „bio” fără bază reală, cu risc de practici comerciale înșelătoare. În acest sens, eticheta digitală și accesul la date verificabile devin instrumente esenţiale pentru protecţia consumatorilor și creșterea încrederii în piaţă. Succesul acestor iniţiative depinde de implicarea consumatorilor, operatorilor economici și autorităţilor, într-un cadru de colaborare similar celui din Sistemul de Garanţie-Returnare, unde educaţia și accesul la informaţie susţin funcţionarea sistemelor digitale de trasabilitate. Ulterior a vorbit dl Ionel Ciucioi, Director ROMPAP, care a subliniat că industria de ambalaje din carton și hârtie al cărei patronat îl reprezintă, funcţionează ca furnizor pentru producători, deciziile privind ambalajele revenind companiilor care introduc produsele pe piaţă. Rolul industriei este sprijinirea optimizării ambalajelor și dezvoltarea unor soluţii mai eficiente din perspectiva reciclării și sustenabilităţii. Integrarea codului QR și a pașaportului digital al produsului este considerată o evoluţie esenţială, deoarece permite includerea informaţiilor despre produs și ambalaj: compoziţie, reciclabilitate, colectare și traseul materialului. Această transparenţă susţine îmbunătăţirea colectării selective și reducerea contaminării. Dl Ciucioi a arătat că industria reciclării este pregătită pentru aceste schimbări, având experienţă și capacitate de adaptare la cerinţele europene. Pașaportul digital va sprijini trasabilitatea materialelor și eficienţa proceselor de sortare și reciclare, în contextul implementării treptate a reglementărilor până în 2030. În cazul ambalajelor din carton și hârtie, provocarea principală rămâne calitatea materialului colectat, influenţată de nivelul de contaminare. O mai bună standardizare a datelor este esenţială pentru eficientizarea colectării selective și reducerea pierderilor din fluxul de reciclare. La finalul panelului, dl Adrian Victor Vevera, Director General ICI București, a arătat că ambalajele și produsele devin purtători de date într-un ecosistem digital în care informaţia capătă valoare economică directă. Din perspectiva cercetării în informatică, codurile QR și standardele de identificare devin mai mult decât instrumente de trasabilitate, reprezentând baza pentru construirea de seturi de date utile în analiză de piaţă și prognoze de consum. Pe măsură ce volumele de date cresc, integrarea lor în sisteme de inteligenţă artificială devine inevitabilă. Aceste date pot susţine modele predictive, optimiza lanţuri de aprovizionare și fundamenta decizii atât în mediul privat, cât și în cel public, cu condiţia asigurării interoperabilităţii și reducerii fragmentării actuale. Evoluţia tehnologică va duce la integrarea tot mai profundă a AI în procese economice și administrative, de la retail la servicii publice, cu capacitatea de a anticipa consumul și fluxurile logistice. În același timp, această transformare ridică întrebări privind impactul asupra vieţii private și influenţa algoritmilor asupra deciziilor individuale. La finalul intervenţiei sale, Dl Vevera a subliniat că AI este un instrument de sprijin pentru eficienţă economică și administrativă, nu un substitut al deciziei umane. Concluzie În ansamblu, conferința a evidențiat o tranziție clară de la principii la instrumente concrete de implementare a economiei circulare, în care ambalajele, logistica urbană și sistemele de colectare sunt integrate într-un lanţ unic de responsabilitate și fluxuri de resurse. Discuţiile au arătat că reglementările europene, Sistemul de Garanţie-Returnare și viitorul pașaport digital al produselor converg către aceeași direcţie: trasabilitate, standardizare și eficienţă operaţională susţinute de date. În acest cadru, digitalizarea și interoperabilitatea sistemelor devin condiții esențiale pentru funcționarea reală a economiei circulare, depășind etapa de concept și intrând în logica implementării. Totodată, s-a conturat ideea că succesul nu depinde doar de tehnologie sau legislaţie, ci de colaborarea dintre actori și de capacitatea de a transforma aceste mecanisme în practici constante. Conferinţa a închis astfel discuţia într-o logică de continuitate: de la ambalaje și comportamente de consum, la infrastructuri digitale și modele de guvernanţă, toate converg către un sistem economic în care resursele sunt monitorizate, recuperate și reintegrate mai eficient. PACKAGING |
RkJQdWJsaXNoZXIy MzM3OTUzMg==