Tranziția de la coduri de bare la coduri QR crește capacitatea de stocare a datelor și permite acces rapid la informații despre produs, traseu și reciclare. Implementarea aduce provocări pentru producătorii mici, dar reprezintă un pas necesar spre digitalizare și transparență. Următorul vorbitor, dl Sebastian Hotca, Vicepreședintele ANPC, a arătat că sistemele bazate pe coduri QR oferă acces rapid la informații complexe despre produse, fără a încărca eticheta fizică. Aceste instrumente permit centralizarea datelor și accesul facil al consumatorilor, fiind deja utilizate inclusiv pentru informații nutriționale. Rolul ANPC este central în implementarea acestor mecanisme, atât din perspectiva informării consumatorilor, cât și a verificării corectitudinii datelor din piață. Accentul cade pe transparență și pe responsabilitatea operatorilor economici de a furniza informații corecte și verificabile, în contextul în care criteriile de sustenabilitate influențează tot mai mult deciziile de cumpărare. O provocare importantă rămâne utilizarea etichetelor „eco” sau „bio” fără bază reală, cu risc de practici comerciale înșelătoare. În acest sens, eticheta digitală și accesul la date verificabile devin instrumente esențiale pentru protecția consumatorilor și creșterea încrederii în piață. Succesul acestor inițiative depinde de implicarea consumatorilor, operatorilor economici și autorităților, într-un cadru de colaborare similar celui din Sistemul de Garanție-Returnare, unde educația și accesul la informație susțin funcționarea sistemelor digitale de trasabilitate. Ulterior a vorbit dl Ionel Ciucioi, Director ROMPAP, care a subliniat că industria de ambalaje din carton și hârtie al cărei patronat îl reprezintă, funcționează ca furnizor pentru producători, deciziile privind ambalajele revenind companiilor care introduc produsele pe piață. Rolul industriei este sprijinirea optimizării ambalajelor și dezvoltarea unor soluții mai eficiente din perspectiva reciclării și sustenabilității. Integrarea codului QR și a pașaportului digital al produsului este considerată o evoluție esențială, deoarece permite includerea informațiilor despre produs și ambalaj: compoziție, reciclabilitate, colectare și traseul materialului. Această transparență susține îmbunătățirea colectării selective și reducerea contaminării. Dl Ciucioi a arătat că industria reciclării este pregătită pentru aceste schimbări, având experiență și capacitate de adaptare la cerințele europene. Pașaportul digital va sprijini trasabilitatea materialelor și eficiența proceselor de sortare și reciclare, în contextul implementării treptate a reglementărilor până în 2030. În cazul ambalajelor din carton și hârtie, provocarea principală rămâne calitatea materialului colectat, influențată de nivelul de contaminare. O mai bună standardizare a datelor este esențială pentru eficientizarea colectării selective și reducerea pierderilor din fluxul de reciclare. La finalul panelului, dl Adrian Victor Vevera, Director General ICI București, a arătat că ambalajele și produsele devin purtători de date într-un ecosistem digital în care informația capătă valoare economică directă. Din perspectiva cercetării în informatică, codurile QR și standardele de identificare devin mai mult decât instrumente de trasabilitate, reprezentând baza pentru construirea de seturi de date utile în analiză de piață și prognoze de consum. Pe măsură ce volumele de date cresc, integrarea lor în sisteme de inteligență artificială devine inevitabilă. Aceste date pot susține modele predictive, optimiza lanțuri de aprovizionare și fundamenta decizii atât în mediul privat, cât și în cel public, cu condiția asigurării interoperabilității și reducerii fragmentării actuale. Evoluția tehnologică va duce la integrarea tot mai profundă a AI în procese economice și administrative, de la retail la servicii publice, cu capacitatea de a anticipa consumul și fluxurile logistice. În același timp, această transformare ridică întrebări privind impactul asupra vieții private și influența algoritmilor asupra deciziilor individuale. La finalul intervenţiei sale, Dl Vevera a subliniat că AI este un instrument de sprijin pentru eficiență economică și administrativă, nu un substitut al deciziei umane. Concluzie În ansamblu, conferința a evidențiat o tranziție clară de la principii la instrumente concrete de implementare a economiei circulare, în care ambalajele, logistica urbană și sistemele de colectare sunt integrate într-un lanț unic de responsabilitate și fluxuri de resurse. Discuțiile au arătat că reglementările europene, Sistemul de Garanție-Returnare și viitorul pașaport digital al produselor converg către aceeași direcție: trasabilitate, standardizare și eficiență operațională susținute de date. În acest cadru, digitalizarea și interoperabilitatea sistemelor devin condiții esențiale pentru funcționarea reală a economiei circulare, depășind etapa de concept și intrând în logica implementării. Totodată, s-a conturat ideea că succesul nu depinde doar de tehnologie sau legislație, ci de colaborarea dintre actori și de capacitatea de a transforma aceste mecanisme în practici constante. Conferința a închis astfel discuția într-o logică de continuitate: de la ambalaje și comportamente de consum, la infrastructuri digitale și modele de guvernanță, toate converg către un sistem economic în care resursele sunt monitorizate, recuperate și reintegrate mai eficient. PACKAGING | 23
RkJQdWJsaXNoZXIy MzM3OTUzMg==