Exonia – unul dintre producătorii români de top în materie de sacoșe și pungi personalizate din hârtie, materiale biodegradabile și polietilenă – produce zilnic aproximativ 250 000 de sacoșe din hârtie, însă hârtia devine un material tot mai scump și mai dificil de găsit dat fiind că întreaga Europă traversează o criză a hârtiei. Tiberiu Stoian – director general al companiei Exonia din Iași – a oferit mai multe informații jurnaliștilor de la stirileprotv.ro: „Fără doar şi poate, o creştere explozivă au avut sacoșele necesare livrării produselor alimentare. Noi a trebuit să răspundem provocării de a aproviziona cantităţi de 2, 3 ori mai mari de hârtie. Media de creştere în perioada ianuarie-noiembrie 2021 pentru materia primă-hârtie este undeva între 55-60%”.
În acest context, companiile producătoare de hârtie aleg să își păstreze mai ales clienții producători de ambalaje, care comandă hârtie în cantități foarte mari, lăsând tipografiile fără materia primă necesară imprimării cărților și revistelor. Lunar o tipografie din Croația livrează către România aproximativ 800 000 de cărți. Dacă la începutul anului 2021 o tonă de hârtie costa 500 de euro, prețul pentru aceeași cantitate a crescut în prezent la 800 de euro. Dan Bacalum – director general al 4 Colours Advertising, companie care oferă servicii complete de publicitate (imprimare digitală și offset, articole promoționale, producție publicitară, servicii DTP, coperți groase și subțiri pentru cărți, reviste cu tiraje diferențiate, cataloage pentru cele mai mari edituri din România) și reprezentant unic în România al grupului Radin, cea mai mare editură din Croația – a prezentat pe scurt situația curentă: „Sunt schimbări de preţuri aproape lunar, începând cu luna aprilie a acestui an şi din păcate contractele care au fost semnate cu furnizorii de hârtie nu au putut fi respectate nici în ceea ce priveşte preţul şi nici în ceea ce priveşte cantitățile lunare livrate. Termenele de livrare s-au lungit de la o lună şi la 4, 5 luni. Preţurile la hârtie au crescut cu 25 şi până la 60, 70%.”
Valul de scumpiri planează deci și asupra pieței de carte, așa că diverse companii folosesc deja alternative – spre exemplu, un lanț de librării folosește ambalaje reutilizabile pentru livrarea coletelor către clienți. Aceștia desfac ambalajul și iau produsele comandate, după care îl înapoiază curierilor permițând astfel librăriilor să folosească același ambalaj în mod repetat. Adina Huma – cofondator și director de marketing al companiei R-CREATE, platformă de economie circulară pentru e-commerce (producătorul ambalajelor reutilizabile amintite) – explică: „Fiecare ambalaj înlocuieşte până la 500 de cutii şi pungi care nu mai trebuiesc să fie folosite”.
Soluția cea mai simplă este reciclarea, mai ales că hârtia și cartonul se numără printre cele mai reciclate deșeuri din România – o companie de profil poate recicla lunar 12 000 de tone de astfel de deșeuri. Cristel Sabău – director Centre Colectare în cadrul Vrancart S.A., unul dintre principalii jucători pe piața produselor de carton ondulat și a hârtiilor igienico-sanitare din România – a descris procesul: „Sunt transformate iarăşi în produse finite, în hârtie pentru carton şi hârtie igienică. Toate produsele pe care le realizăm le întoarcem în industrie, către firme de procesare a cărnii care ambalează în cutii sau oricine are nevoie de un ambalaj de carton, Horeca”.
În același timp, activiștii de mediu avertizează că în ciuda crizei de hârtie, pădurile nu trebuie să fie sacrificate, hârtia putând fi produsă și din materii prime alternative precum stuful, orezul sau fibrele de bambus.
