Jurnalista americană Caitlin Johnstone a publicat recent pe platforma medium.com un editorial în care discută despre mecanismele propagandei cu care ne confruntăm la nivel mondial. Potrivit acesteia, propaganda nu urmărește doar formatarea consimțământului popular în legătură cu războaie sau alte măsuri guvernamentale absurde, de neacceptat în alte condiții. În prezent mizele propagandei sunt mult mai mari.
În mare parte, propaganda nu este folosită doar pentru a ne convinge să acceptăm planurile elitelor, ci și pentru a ne menține captivi în realitatea ficțională a status-quo-ului – fapt care permite elitelor să își păstreze controlul și puterea. Rolul propagandei este în primul rând acela de a ne determina să acceptăm sistemele impuse de status-quo drept normale și să ne schimbăm pentru a ne adapta la ele, ca părți ale unui mecanism bine uns. De cele mai multe ori nu vorbim despre o uriașă conspirație, din contră, suntem îndoctrinați și adânciți în iluzie de reclamele marilor companii, de producțiile hollywoodiene, de aplicații și platforme web – toate acceptă să contribuie la îndoctrinare din cauza beneficiilor primite prin sistemele care le-au conferit puterea și bogăția.
Zilnic suntem învățați prin mijloacele media ce merită apreciere, ce merită interesul și atenția noastră, care este semnificația succesului pentru noi și care este comportamentul normal al unei persoane. Întotdeauna toate acestea sunt în deplin acord cu interesele elitelor care dețin putere și bogăție. Ele ne învață ce să credem dar și cine suntem, ne oferă matrițele pe baza cărora trebuie să ne formăm pentru a evalua succesul în mod convențional, pentru a ne construi identitatea psihologică potrivit lor. Adecvarea la sistemele lor este evaluată în parametrii de acest tip: sunt un om de afaceri, sunt șomer, viața mea constă în a câștiga bani, viața mea constă în a înșela oamenii, sunt un om de succes, sunt un ratat. Ei sunt cei care inventează sistemul prin care suntem testați pentru conformare. Potrivit jurnalistei Caitlin Johnstone, aceste construcții artificiale ocupă atât de mult spațiu în psihologia fiecărui om încât ajungem să ne trăim viețile în roluri de sclavi, transformând aceste construcții în scopuri și idealuri.
Această formă de înrobire este atât de perversă încât oamenii sunt aduși în pragul sinuciderii din cauza inadecvării față de valorile constructelor inventate care le spun cine sunt și cât valorează. Însă totul este o minciună inventată de cei puternici pentru a servi puterii lor. Chiar și gândurile noastre, interesele sau atenția ajung să ne fie controlate cu o mână de fier în beneficiul jocurilor de putere și autoritate fictive. Din păcate, majoritatea dintre noi trecem prin viață în stare de somnambulism, urmărind obiective imaginare care nu sunt ale noastre sau fugind de demonii inventați pentru noi. Jurnalista americană adaugă că deseori suntem atât de absorbiți de iluzii încât nu mai suntem în stare să observăm „copleșitoarea măreție a vieții, așa cum este ea în realitate”, fiind prea confuzi pentru a o putea percepe.
Dezmeticirea din această transă, din acest vis, nu este una ușoară, este nevoie de timp și de mobilizarea întregii puteri a indivizilor. Ei trebuie să cultive o curiozitate puternică și profundă pentru ce se petrece cu adevărat dincolo de întreaga „sporovăială mentală confuză” – scopul trebuie să fie perceperea vieții așa cum este ea cu adevărat, dincolo de poveștile care ne-au fost servite despre ea și despre cine suntem. Johnstone adaugă: „Diferența dintre ceea ce ni s-a spus și ceea ce descoperim în cursul investigației este diferența dintre vis și trezie”. Lumea reală și status-quo-ul narativ despre ea sunt două lucruri extrem de diferite iar destrămarea acestei neguri mentale – dincolo de viziunea falsă despre noi înșine impusă de sistemele elitelor – va modela expresia umană a fiecăruia în serviciul autenticului.
Caitlin Johnstone conchide: „Ceva înrădăcinat în realitate. Ceva autentic. Ceva fundamental. Ceva care există nu doar în beneficiul vreunui imperiu oligarhic fără chip, ci există din aceleași motive pentru care iarba crește și galaxiile se învârt prin univers. Așa arată omenirea de cealaltă parte a tranziției dificile pe care o traversează seminția noastră în acest moment din adolescența dezvoltării sale. Eliberată de iluzii. În armonie cu realitatea. Neînrobită de nimeni. Îndreptându-se temerară spre necunoscutul care o așteaptă.”
