Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852
Doar că reținerile din salariu sunt supuse unor dispoziții foarte strict reglementate de legislația noastră, de dreptul muncii și de procedura civilă ori fiscală.
Angajatorul nu are dreptul legal să rețină din salariu nicio sumă de bani (cu excepția taxelor și impozitelor lunare) fără a avea la bază un titlu executoriu sau o hotărâre judecătorească definitivă. Totodată, angajatului nu i se poate lua tot salariul într-o lună, lăsându-l pe acesta fără mijloace de a supraviețui.
De regulă, reținerile pot fi efectuate de către:
• angajator, în cazul în care are de recuperat de la angajatul său anumite despăgubiri pentru eventuale prejudicii aduse;
• instanța competentă, creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român) – spre exemplu, în situația în care băncile sau alți creditori trebuie să recupereze în baza unor titluri executorii ratele neplătite la timp de salariatul care a făcut un împrumut sau în situația în care părintele dator să plătească pensia alimentară nu a efectuat plata la termenul corespunzător.
Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi, în fiecare lună, jumătate din salariul net – potrivit Codului muncii.
Mai multe prevederi în acest sens se regăsesc însă în Codul de procedură civilă, potrivit căruia sumele cu titlu de salariu pot fi urmărite astfel:
• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Legea stabilește următoarele: „Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel„. Așadar, oricâți creditori ar face popriri pe salariul unui angajat, într-o lună nu se pot reține sume care să depășească în total jumătate din salariul net.
„Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum„, mai prevede legea. Cu alte cuvinte, dacă salariatul nu câștigă nici măcar valoarea salariului minim pe economie, atunci nu poate fi reținută nici măcar jumătate din valoarea acestuia. Acesta e cazul unui angajat care lucrează cu normă parțială, pentru că dacă ar lucra cu normă întreagă ar avea lunar cel puțin salariul minim pe economie.
În cazul în care angajatul are mai multe popriri, ele trebuie efectuate în următoarea ordine:
1. datoriile pentru întreținerea copiilor minori, conform Codului familiei;
2. contribuțiile şi impozitele datorate către stat;
3. daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
4. acoperirea altor datorii.
Conform normelor Codului de Procedură Civilă, există situații în care veniturile nu pot fi reținute, astfel sumele excluse de la urmărire sunt:
1. ajutoarele de șomaj sau compensațiile pentru desfacerea contractului de muncă;
2. ajutoarele acordate în caz de deces;
3. ajutoarele de maternitate;
4. despăgubirile pentru daune provocate prin moarte sau prin vătămare corporală;
5. alocațiile și indemnizațiile primite de mămici pentru copii și ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
6. bursele de studii acordate de stat;
7. indemnizațiile de detașare, delegare, sumele din diurne.