O listă realizată de Biroul de Statistică a Forței de Muncă din SUA a cuantificat care sunt cele mai vulnerabile ocupații care se află în pericol de dispariție în perioada 2016-2026. Rezultatele arată că asistenții administrativi, muncitorii de pe liniile de asamblare, operatorii poștali, operatorii de la ghișeele băncilor și casierii vor fi primii afectați. Tehnologia bazată pe inteligență artificială ajută calculatoarele să învețe din experiență – prin fenomenul de deep learning – pentru a efectua sarcini complexe cu scopul optimizării resurselor.
PwC, cea mai mare companie internațională de servicii profesionale, consultanță și audit menționează prin reprezentantul său, John Hawksworth, că serviciile profesionale și financiare vor fi cele afectate de primul val al automatizării. În februarie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se impuneau reguli pentru acest nou domeniu al inteligenței artificiale, al roboților și al automatizării. Cuvintele-cheie ale acestei rezoluții sunt: maximizarea beneficiilor economice, garantarea unui standard de siguranță și securitate, dar și „taxa pe robot”. Impozitarea pe robot a fost adusă în discuție în același an chiar de către miliardarul Bill Gates, care considera că această măsură se impune drept una necesară pentru încetinirea răspândirii automatizării, în condițiile în care un raport al Forumului Economic Mondial demonstrează că în anii următori șapte milioane de persoane vor fi înlocuite la locul de muncă de roboți. Potrivit lui Gates, persoanele care au competențe în știință, inginerie și economie, dar și cei cu abilități umane unice (creativitate, originalitate, luarea de decizii, receptivitate socială) vor avea mereu căutare. Pe de altă parte, producătorul Dell Technologies apreciază într-un raport că 85% din joburile anului 2030 nu au fost încă inventate! Tocmai de aceea, dincolo de toate imaginile de ansamblu oferite pe plan internațional, realitatea din România arată evidența necesității schimbării sistemului de învățământ, precum și adaptarea lui la nevoile unei piețe volatile. Un record istoric mondial s-a petrecut în 2018, moment când 71% dintre tinerii de până în 24 de ani nu erau încadrați pe piața muncii – potrivit International Labour Organization (ILO) – iar 50% din populația globului avea sub 50 de ani.
Deși o soluție posibilă este antreprenoriatul, noile tehnologii vor crea totuși locuri de muncă pentru care generațiile tinere vor avea nevoie de noi abilități. Locurile de muncă din fabrici și depozite dar și toate cele care presupun sarcini repetitive și predictibile vor fi în curând de domeniul trecutului datorită nevoii de creștere a productivității și a veniturilor, dar și a consumului – acest lucru fiind valabil mai ales pentru țările aflate în curs de dezvoltare. Milioane de oameni aflați la jumătatea carierei vor fi nevoiți să se recalifice cu ajutorul sprijinului guvernelor și al companiilor private. Unul dintre riscurile acestui scenariu este exacerbarea inegalității veniturilor. În plus, surprinzător este și faptul că deficitul de angajați cu abilități digitale și analitice încetinește implementarea practicilor care au la bază inteligența artificială. Drept urmare, probabil că în viitor și formarea în interiorul companiilor va deveni la fel de importantă, afacerile care vor dori să aplice noile tehnologii fiind astfel obligate să ofere pregătire pentru echipele care se vor ocupa în mod practic de implementare. Un lucru este cert: schimbarea se va petrece lent, însă societatea va avea nevoie de pregătire pentru a se putea adapta.
Kai-Fu Lee, informatician american, om de afaceri și scriitor originar din Taiwan, dar și unul dintre susținătorii schimbărilor care vor fi aduse de automatizare și inteligență artificială, consideră că noua tehnologie ne va transforma în creatori și ne va ajuta să nu ne mai petrecem viața legați de locuri de muncă pe care le agreăm. Astfel ne vom putea petrece timpul ocupându-ne de hobby-uri, susținuți financiar de ceea ce el numește Venit Universal de Bază, plătit de către companiile care folosesc roboți. Acest punct de vedere destul de idealist vine în contradicție cu opinia lui Nick Bostrom, director al institutului de cercetare interdisciplinară Future of Humanity Institute, care precizează: „Inteligența artificială (IA) este ultima invenție pe care o mai face omenirea. Celelalte invenții vor fi făcute de către IA”.
Între timp, cel mai valoros start-up românesc pe nume UiPath utilizează IA pentru activitățile de gestiune a documentelor și a celor de call center pentru diferite industrii, având clienți redutabili precum IBM, Accenture sau chiar PwC. BitDefender, companie importantă din domeniul securității datelor, folosește IA pentru indentificarea amenințărilor economice, iar mai nou produce la Satu Mare o soluție pentru protecția caselor inteligente – Bitdefender Box. Un alt start-up românesc, TypingDNA, identifică persoanele în funcție de modul în care tastează, oferind astfel un seviciu util companiilor care doresc să se protejeze împotriva fraudei. Aceste exemple demonstrează că fenomenul automatizării și al tehnologiilor IA pot reprezenta și o șansă. O cercetare realizată de Accenture pe baza a 12 dintre cele mai dezvoltate economii mondiale arată că noile tehnologii au capacitatea de a dubla rata globală de creștere economică prin creșterea productivității muncii, apariția unui nou tip de muncă „virtuală” pe bază inteligenței artificiale, dar și prin răspândirea informației și a inovațiilor.
Automatizarea și tehnologia bazată pe inteligență artificială nu reprezintă o nouă apocalipsă, dar nici salvarea. În Polonia există deja din 2015 Ministerul Afacerilor Digitale, prin urmare Era Inteligenței Artificiale va obliga statele să își pregătească cetățenii și birocrația pentru noile schimbări, după care fiecare individ va trebui să decidă pentru sine cum va gestiona situația.
