Înainte de pandemie, strategia revistelor tipărite se concentra pe diversificarea fluxurilor de venituri. Sursele principale – abonamentele și contractele de publicitate – erau completate prin adoptarea unor domenii noi de activitate precum evenimentele live și conținutul digital. Pandemia le-a demonstrat celor care au mers pe acest drum că direcția este cea corectă – atunci când două sau mai multe surse de venit sunt afectate, alternativele devin esențiale. La începutul crizei, în lunile martie, aprilie și mai 2020, publicitatea a dispărut aproape complet pe anumite segmente. Publicitatea în mediile tipărite se afla pe o pantă descendentă de mult timp, iar criza doar a accelerat această direcție. În prezent, deși se află într-o poziție dificilă, industria de publicitate încă generează venituri deoarece vor exista mereu excepții reprezentate de marile publicații care vor reuși în continuare să obțină profit din contractele de publicitate.
În plus, vânzările revistelor în spațiile de retail au fost afectate din cauza închiderii acestora. Pe de altă parte, marile publicații – atât în format tipărit cât și digital – au înregistrat o creștere a cererii pentru abonamente. Cel mai bun exemplu de adaptare a fost introducerea abonamentelor digitale, astfel website-urile care restricționau accesul la conținut, în special la știri, condiționându-l prin achiziția unui abonament (metoda paywall) au observat o creștere a veniturilor de 10, 20, în unele cazuri chiar și 50 de procente.
În ceea ce privește trendurile industriei, lucrurile erau deja în schimbare și deși multe dintre transformări ar fi avut loc oricum, cuvântul cheie în acest proces este „accelerare”. Pandemia i-a obligat pe decidenții din mass-media să grăbească luarea unor decizii pe care le-ar fi adoptat oricum. În ceea ce privește revistele tipărite, înainte de criză acestea păreau să își găsească locul într-un ecosistem cu precădere digital – Covid-19 a zguduit acea traiectorie, însă nu neapărat în mod negativ. Noua realitate le-a oferit multor publicații un motiv pentru a se concentra pe viitorul lor în mediul tipărit, determinându-i pe directori să investească mai mult în calitatea produsului. Acest lucru le-a permis să crească prețurile și să reducă frecvența aparițiilor. Deși publicațiile tipărite par să rămână un produs căutat, revistele (nu și ziarele) se repoziționează devenind produse de lux – un trend susținut de consumatorii care sunt tot mai dispuși să plătească pentru reviste imprimate pe hârtie de o mai bună calitate. Pe de altă parte, publicațiile tipărite beneficiază într-o mai mare măsură de încrederea publicului: studiile au arătat că într-o epocă a știrilor false, revistele și ziarele în format tipărit sunt considerate a fi cele mai de încredere surse de pe piață – lucru care ar putea fi valorificat mai mult. Un raport al Edelman Trust Barometer arată că 60% dintre cei intervievați au o mai mare încredere în revistele și ziarele tipărite, spre deosebire de 30-40% care optează pentru mediul digital. Pare deci că niciodată nu a existat o cerere atât de mare pentru conținut de încredere și de înaltă calitate.
Nu trebuie uitat nici trendul conștientizării problemelor ecologice. Un raport publicat de către FIPP – organizație profesională din domeniul mass-media – în parteneriat cu UPM, companie reprezentantivă a segmentului bioindustriei forestiere, arăta o creștere a conștientizării în rândul publicului cu privire la problemele climatice, sustenabilitatea devenind un factor cheie pentru consumatori: oamenii vor să știe impactul asupra mediului al produsului tipărit pe care îl cumpără. În acest sens, publicația britanică The Guardian și-a luat angajamentul de a elimina complet două treimi din emisiile de carbon provenite din procesarea hârtiei până în anul 2030.
Cum pot revistele tipărite și digitale să câștige avantaje competitive în aceste vremuri tulburi? Dacă oamenii nu mai pot inova la fel de mult ca înainte, nu înseamnă că inovația nu există, iar cel mai bun exemplu este cel al software-ului destinat conferințelor video și evenimentelor virtuale care le-au înlocuit pe cele live. Platformele de tipul Zoom și podcasturile au devenit adevărate instrumente pentru generarea de conținut și de noi abonați. Totodată, având în vedere faptul că nevoia de a lucra într-un birou este acum discutabilă, companiile din domeniul mass-media vor fi nevoite să găsescă noi metode de a recruta în regim remote și de a-și motiva pe mai departe angajații. În plus, dacă se dovedește că birourile nu sunt cu adevărat necesare, niciun director financiar din lume nu se va opune reducerii costurilor.
