Cea mai evidentă utilizare a tehnologiei de imprimare 3D este pe tărâmul artelor vizuale prin crearea de instalații de artă sau sculpturi. Imprimarea 3D oferă artiștilor libertatea de a construi structuri complexe care ar fi fost altfel foarte dificil sau costisitor de realizat. În plus garantează un grad mult mai mare de control asupra rezultatului final, fără a fi necesare aptitudini speciale în afară de minime cunoștințe de design CAD (computer-aided design, design cu ajutorul unui software pe calculator) și o imprimantă 3D. Joshua Harker este unul dintre artiștii care folosesc imprimarea 3D pentru a crea lucrări de artă. Americanul printează diferite structuri, printre care și cranii umane din plastic alb. Harker este considerat întemeietorul artei printate 3D grație abordării sale inovatoare care îmbină tomografia computerizată și fabricația aditivă pentru a crea structuri faciale extrem de precise.
O altă reprezentantă de seamă a artei vizuale 3D este Kate Blacklock, pentru care sculptura nu se rezumă doar la filamente din plastic, aceasta utilizând inclusiv lutul pentru crearea unor obiecte ceramice 3D fascinante. Acestea se remarcă prin decupajele complexe și tiparele delicate realizate cu ajutorul preciziei unei imprimante 3D, pe baza viziunii sale artistice.
Într-un mod similar lucrează și artistul olandez Danny van Ryswyk, care printează 3D figurine stranii, pe care le pictează manual și le plasează în vitrine din sticlă. Potrivit lui, aceste lucrări încearcă să reînvie spiritul curentului victorian Memento Mori, care încuraja reflecția asupra propriei morți și practica fotografierii celor trecuți în neființă. Artistul a menționat că imprimarea 3D, spre deosebire de sculptarea manuală, îmbunătățește claritatea și acuratețea obiectelor pe care dorește să le creeze.
La fel de interesante sunt și contribuțiile imprimării 3D în domeniul muzical, unde muzicienii sunt la un pas de a-și vedea construite instrumentele prin tehnologie 3D într-un mod mai complex și mai rapid decât metodele tradiționale. Artistul francez Gilles Azzaro s-a întrebat cum ar putea transforma un sunet în ceva permanent, iar răspunsul i-a venit prin intermediul imprimării 3D. Azzaro înregistrează undele sonore ale vocilor și le transformă în structuri tangibile cu ajutorul printării 3D – câteva dintre cele mai cunoscute astfel de lucrări sunt cele care au la bază plânsetele nou-născutului unui prieten și unul dintre discursurile de început de an ale lui Barack Obama.
Un alt proiect similar este cel al lui Olaf Diegel, un inginer de sunet și profesor de tehnici de fabricare aditivă care a devenit un guru al imprimării 3D după ce și-a dat seama că își poate transforma dragostea pentru muzică într-o linie de chitare electrice personalizate, imprimate 3D și denumite ODD Guitars.
Însă nu toate proiectele aparțin artiștilor asumați, așa cum este și cazul producătorului de cutii muzicale de pe platforma Etsy, 3DMusicBoxCustom. Cutiile comercializate sunt imprimate 3D folosind PLA ca material și pot fi personalizate până la cele mai mici detalii, inclusiv culoarea cutiei sau melodia.
Nici teatrul nu a rămas mai prejos, alegând să folosească această tehnologie pentru imprimarea recuzitei/decorului sau chiar a costumelor în doar câteva ore. Probabil prima și una dintre cele mai remarcabile acțiuni artistice de acest fel a avut loc la Roma și a dus la crearea decorului operei „Fra Diavolo” a lui Daniel Auber, în regia lui Giorgio Barberio Corsetti (dirijor – Rory McDonald) pe scena Teatrului Operei din data de 8 octombrie 2017. Aceste decoruri construite cu ajutorul tehnologiilor 3D WASP ar putea schimba pentru totdeauna domeniul designului de scenă deoarece demonstrează potențialul imprimării 3D de a transforma în realitate chiar și cele mai neobișnuite idei în doar câteva săptămâni sau chiar zile. De posibilități asemănătoare beneficiază și studenții Facultății de Teatru din cadrul Arizona State University care au toate resursele pentru a-și crea propriile costume datorită tehnologiilor 3D disponibile în cadrul centrului Makerspace, având acces inclusiv la cursuri de pregătire pentru operarea diferitelor echipamente disponibile.
Dansul este una dintre cele mai neașteptate ramuri creative care au adoptat imprimarea 3D pentru a îmbunătăți pantofii dansatorilor. Acesta este cazul poantelor purtate zilnic timp de ore în șir de balerine și care pot provoca răni. O artistă a recunoscut problema și a găsit un mod de a transforma acești pantofi de dans, care pot deforma pentru totdeauna picioarele dansatoarelor. Hadar Neeman, o absolventă a Academiei de arte și design din Ierusalim, a avut o idee care a schimbat vieți. Neeman a început să scaneze picioarele balerinelor pentru a le crea pantofi personalizați, imprimați 3D dintr-un tip de elastomer, un material ce reduce durerea și este de trei ori mai puternic decât cele folosite la crearea poantelor tradiționale.
Și lumea cinematografiei a fost cuprinsă de „febra” provocată de imprimarea 3D. Pe lângă crearea de decoruri/recuzită, industria de film folosește tehnologia 3D datorită atuurilor oferite, respectiv preciziei designurilor și produselor finale perfect corespunzătoare modelului dorit. Un alt domeniu pe care imprimarea 3D l-a revoluționat este cel al animației stop motion (sau „stop cadru”) – tehnică prin care obiectele ajung să pară că sunt animate. Artiștii grafici de la Studio DBLG au creat cu ajutorul tehnologiei 3D animația „Bears on stairs” care are în prim-plan un urs urcând în buclă câteva trepte. Animația a fost realizată cu ajutorul a câte 50 de modele imprimate 3D pentru fiecare cadru.
Industriile creative au încă multe ramuri unde imprimarea 3D nu și-a făcut debutul, însă ne așteptăm ca pe viitor această tehnologie să devină tot mai vizibilă și mai prezentă în toate domeniile artistice deoarece oferă artiștilor din întreaga lume opțiuni creative nelimitate.
