Tehnologia folosită – numită TECLA (combinație între cuvintele tehnologie și lut în engleză) – a permis construirea acestei case revoluționare în comuna Massa Lombarda din Italia, printr-un proces fără deșeuri și având ca materie primă pământul preluat din albia unui râu din apropiere. Casa astfel construită măsoară în total 60 mp și a fost imprimată 3D în 350 de straturi (fiecare strat având o grosime de 12 mm) cu material natural, însumând o cantitate totală de 60 metri cubi de pământ. Scopul proiectului a fost crearea unui procedeu de construcție simplu ce poate fi replicat oriunde cu ajutorul unei imprimante 3D și a pământului din zonă. Procesul de imprimare a durat 200 de ore și s-a realizat cu ajutorul a 7 000 de coduri G, folosite de obicei pentru programarea prin comandă numerică a echipamentelor/mașinilor-unelte care lucrează sub comanda unui calculator.
Casa are forma a două domuri legate, pereții exteriori având striații rezultate din aranjarea pământului în straturi ondulate, fapt care furnizează atât o stabilitate structurală bună cât și o barieră termică naturală. În ceea ce privește tehnologia de imprimare, prototipul a fost construit cu ajutorul unei imprimante 3D modulare pe mai multe niveluri, care folosește două brațe robotice ce pot imprima simultan, fiecare având o arie de deplasare de 50 mp. Optimizarea mișcărilor celor două brațe, evitarea coliziunii și asigurarea operației simultane au fost garantate printr-o soluție software specială. Structura de 60 mp are o înălțime de 4,2 metri și a fost delimitată pentru a include o sufragerie, o bucătărie, o baie și un dormitor. În plus, datorită acoperișului decupat ce are rol de fereastră, designul permite luminii să pătrundă în încăperi pe tot parcursul zilei. Deși casa nu are ferestre, ușa principală (instalată post-imprimare) are formă de ogivă și este realizată din sticlă transparentă. Mobilierul a fost și el parțial imprimat 3D folosind pământ, aliniindu-se astfel la valorile sustenabile ale prototipului.
Potrivit arhitecților, compoziția amestecului de pământ însumând 150 km de material extrudat răspunde condițiilor climatice locale și poate fi optimizată parametric pentru a echilibra masa termică, izolația și ventilația în funcție de nevoile climatice. Pământul a fost amestecat cu apă, fibre obținute din coji de orez și un liant, acesta din urmă reprezentând doar 5% din volumul total. Conform lui Cucinella, materialul final poate fi realizat și adaptat în funcție de tipurile de materii prime disponibile în diferitele zone ale lumii, mai ales acolo unde materialele de construcție pot fi greu de procurat. În ciuda beneficiilor evidente, imprimarea cu pământ are și dezavantaje: este un proces mult mai lent decât cel ce folosește ciment cu uscare rapidă, iar în funcție de climă, uscarea amestecului poate dura chiar și câteva săptămâni. Totodată, tehnologia este limitată din punct de vedere al înălțimii, deci nu vor exista prea curând zgârie-nori produși în totalitate din pământ.
În 2015, ONG-ul internațional Habitat for Humanity estima că la nivel global 1,6 miliarde de oameni nu beneficiau de un spațiu de locuit adecvat iar UN-Habitat – Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane – estimează la rândul său că până în 2030 aproximativ 3 miliarde de oameni, echivalentul a 40% din populația lumii, vor avea nevoie de locuințe accesibile din punct de vedere al prețului. TECLA a fost dezvoltată ca parte a unui studiu de eco-sustenabilitate care a analizat principiile bioclimatice și arhitectonice pentru a construi case cu emisii reduse de carbon. Inițiatorii proiectului au încercat totodată să păstreze spiritul arhitecturii tradiționale, cea realizată de meșteri pe principii transmise din generație în generație, pe cale orală. Mario Cucinella, fondatorul și directorul creativ al studioului de arhitectură care îi poartă numele, a declarat pentru publicația World Architecture: „Ne place să credem că TECLA este începutul unei noi povești. Ar fi cu adevărat extraordinar să modelăm viitorul prin transformarea acestui material antic cu ajutorul tehnologiilor pe care le avem disponibile în prezent”. TECLA s-a născut în urma unui proiect de cercetare al SOS – School of Sustainability, un centru de formare fondat de Mario Cucinella cu sprijinul WASP.
