Gratuit

EDITURA HASEFER

Descriere companie:

Despre noi

Bine aţi venit la Editura HASEFER!

Alături de Editura HASEFER veți putea face o călătorie virtuală prin ineditul univers evreiesc de ieri şi de azi!

Dacă vă pasionează cultura sau, dacă, pur şi simplu, vreți să citiți o carte bună şi ... deosebită..., dacă vă considerați credincios, indiferent de confesiunea dvs., sau, dimpotrivă, un ateu declarat, fie că sunteţi sau nu membru al unei comunități evreieşti, cu siguranță veți găsi ceva interesant de citit la HASEFER („Cartea” în lb. ebraică)!

Poporul evreu şi cultura sa continuă să fascineze. Cu siguranță, ştie să atragă atenţia. Cel puţin asta a făcut în ultimii... circa 6000 de ani!

Ideea unei edituri a comunităților evreiești din România, care să ofere o alternativă la diverse mituri false despre poporul evreu, create de-a lungul timpului, s-a înfiripat în jurul anului 1991, la inițiativa Șef-Rabinului României de atunci, Dr. Moses Rosen, şi a pictoriței Tia Peltz. HASEFER avea să se lanseze cu adevărat ca o alternativă pe piaţa editorială românească în 1995-1996, directorul noii instituții fiind istoricul Zigu Ornea (n. Orenstein). În 2011, Editura HASEFER intră într-o nouă etapă a existenței sale şi devine, alături de revista „Realitatea evreiască”, parte componentă a Centrului Iudaic de Editură şi Publicistică, înființat de către Federația Comunităților Evreiești din România, prezidată de deputat Dr. Aurel Vainer.

În cei deja... peste 10 ani de activitate, Editura HASEFER le-a oferit cititorilor de limbă română circa 500 de titluri, publicând lucrări de o reală valoare din diverse domenii: iudaism şi filozofie iudaică, istoria evreilor, memorialistică, viaţă comunitară, eseistică, literatură, albume de artă, enciclopedii, dicționare.

O importantă contribuție la fondul de carte din România o aduce publicarea în limba română a operelor unor importanți oameni de cultură contemporani, laureați ai premiului Nobel, cum sunt Isaac Bashevis-Singer, Saul Bellow sau Elie Wiesel. Alături de aceştia găsiți la HASEFER şi alți numeroși scriitori şi poeți israelieni sau având origini evreiești.

Cunoaşterea complexei filozofii iudaice, izvorâtă inevitabil dintr-o „religie a cărții”, este înlesnită prin apariția lucrărilor din ampla colecţie IUDAICA, dintre care amintim: „Călăuza rătăciților” de Maimonide (Moses ben Maimon), „Studii de mistică iudaică” de Gershom Scholem, dar şi „Zohar — Cartea splendorii” (texte cabalistice comentate de G. Scholem), „Dumnezeu în căutarea omului” de Abraham Joshua Heschel, „Gog şi Magog” de Martin Buber, „Talmudul” de A. Cohen, „Înţelepciunea Cabalei” de Alexandru Şafran, alături de multe cărţi semnate de Moshe Idel. Cititorii au la dispoziţie şi „Cântarea cântărilor” a Regelui Solomon — Antologia variantelor româneşti (1688-2008), ediţie îngrijită de Radu Cârneci, sau „Din învăţăturile înţelepţilor evrei (II î.e.n.—III e.n.) — o lectură modernă a cărții Pirke Avot” de Rabi Rami M. Shapiro.

Istoria evreilor poate fi mai uşor studiată şi înţeleasă grație unor lucrări de specialitate, dar şi memorialisticii elocvente. La HASEFER au apărut: „Antichități iudaice” de Flavius Josephus, „O istorie a evreilor” de Paul Johnson, „Dumnezeu, istoria şi evreii” de Max Dimont, „Exterminarea evreilor din Europa” de Raul Hilberg, „Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romanae”, o culegere monumentală de studii despre istoria evreilor români, „Evreii din România” de Carol Iancu, „Memorii. Corespondență” de Moses Gastner. Nu sunt ocolite nici subiectele controversate, prin lucrări precum: „Protocoalele înţelepţilor Sionului — anatomia unui fals” de Hadassa Ben-Itto, „Evreul acuzat. Trei procese celebre: Dreyfus, Beilis, Frank 1894-1915” de Albert S. Lindemann sau „Acţiunea Credinciosul — Şef-Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS”, selecţie de Anca Ciuciu.

Diverse dicţionare şi lucrări de tip enciclopedic sintetizează termenii utili oricui începe o călătorie prin universul evreiesc sau aduc în prim-plan personalităţi evreieşti marcante. Dintre apariţiile acestei categorii, menţionăm: „Enciclopedia iudaismului”, „Dicţionar de personaje biblice şi reprezentarea lor în arte”, „Evreii în lume. Dicţionar biografic”, „Prezenţe rabinice în perimetrul românesc. Secolele XVI-XXI”, sau „Cincizeci de evreice care uimesc lumea”. Opere de artă de o inestimabilă valoare sau locuri de o frumuseţe magică sunt aduse în faţa cititorilor prin albume ca: „Pictori evrei din România”, „Sinagogi din România” (ediţii bilingve română şi engleză), „Victor Brauner — la izvoarele operei”, sau „Israel 60” şi „Ierusalim”.

La Editura HASEFER au văzut lumina tiparului şi diverse lucrări care ilustrează istoria şi viaţa comunităţilor evreieşti din România, precum şi evenimente marcante din viaţa evreilor români. De asemenea, găsiţi şi o utilă carte de bucate tradiţionale evreieşti „Ca la mama acasă”.

În speranţa că această scurtă descriere v-a trezit interesul, vă aşteptăm cât mai curând în marea familie a cititorilor Editurii HASEFER!

 

CATEGORII:

IUDAICĂ — IUDAISM:
Iudaismul este una dintre cele mai străvechi religii ale omenirii şi cea mai veche religie monoteistă. A stat la baza altor două mari religii, creştinismul şi islamismul. A avut şi o remarcabilă continuitate istorică pe parcursul a peste 3000 de ani. Bineînţeles, iudaismul desemnează religia (numită şi mozaică), filozofia şi chiar stilul tradiţional de viaţă al poporului evreu, unul dintre puţinele popoare antice care şi-au păstrat neştirbită identitatea etnică. În contextul lipsei, timp îndelungat, până la apariţia Israelului modern, a unui teritoriu statal, liantul care a menţinut vie identitatea evreiască, dar şi limba ebraică, a fost tocmai învăţătura religioasă. Prin colecţia IUDAICA şi alte cărţi care intră în sfera generală a iudaismului, Editura HASEFER îşi propune să aducă la îndemâna cititorilor români inestimabilul tezaur de gândire şi filozofie al învăţaţilor evrei din diverse epoci, începând de la texte antice până la autori contemporani.

Din cărţile apărute:
— „Talmudul” de A. Cohen.
— „Iudaismul” de Isidor Epstein.
— „Călăuza rătăciţilor” de Maimonide (Moses ben Maimon).
— „Celebrare biblică” de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru pace.
— „Celebrare talmudică” de Elie Wiesel.
— „Celebrare hasidică” de Elie Wiesel.
— „Zohar — Cartea splendorii” (texte cabalistice comentate de G. Scholem).
— „Studii de mistică iudaică” de Gershom Scholem.
— „Despre chipul mistic al divinității” de Gershom Scholem.
— „Din învăţăturile înţelepţilor evrei (II î.e.n.—III e.n.) — o lectură modernă a cărții Pirke Avot” de Rabi Rami M. Shapiro.
— „Cântarea cântărilor” a Regelui Solomon — antologia variantelor româneşti (1688-2008), ediţie îngrijită de Radu Cârneci.
— „Dumnezeu în căutarea omului” de Abraham Joshua Heschel.
— „Omul nu e singur” de Abraham Joshua Heschel.
— „Şabatul” de Abraham Joshua Heschel.
— „Gog şi Magog” de Martin Buber.
— „Povestirile Rabinului Nahman”, culegere de povestiri hasidice, de Martin Buber.
— „Înţelepciunea cabalei” de Alexandru Şafran.
— „Israel şi rădăcinile sale” de Alexandru Şafran.
— „Mesianism şi mistică” de Moshe Idel.
— „Hasidismul între extaz şi magie” de Moshe Idel.
— „Lanţuri vrăjite” de Moshe Idel.
— „Cheile identităţii iudaice” de Andre Neher.
— „Iudaismul în timpurile moderne” de Jacob Neusner.
— „Aventura limbajului” de Benjamin Gross.
— „Sanctuar în inima mea”, de Şlomo Sorin Rosen.

 

HISTORICA:
Istoria poporului evreu, începând de la exoduri antice până la pogromuri medievale şi tragedia Holocaustului, impresionează şi oferă, mai presus de toate, un exemplu de rezistență supremă în faţa vicisitudinilor destinului. „Poporul cărții” nu doar că a supraviețuit... ci chiar mai mult, a revenit în Israelul mult iubit şi păstrat, timp de mii de ani, doar în suflete. Atât pentru istorici, cât şi pentru toţi cei pasionați de cultură, acest lucru reprezintă o provocare. Vreți să aflați mai multe sau să descoperiți amănunte inedite?

O serie de lucrări din sfera istoriei sau a istoriografiei vă aşteaptă la HASEFER!

Din cărţile apărute:
— „Antichități iudaice” de Flavius Josephus.
— „Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor” de Flavius Josephus.
— „O istorie a evreilor” de Paul Johnson.
— „Dumnezeu, istoria şi evreii” de Max Dimont.
— „O istorie intelectuală a iudaismului” de Maurice-Ruben Hayoun.
— „Exterminarea evreilor din Europa” de Raul Hilberg.
— „Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romanae”, culegere de studii, coordonatori: Dr. Silviu Sanie şi Dr. Dumitru Vitcu.
— „Evreii din România” de Carol Iancu.
— „Evreii din România între anii 1940-1944”, ediţie de Lya Benjamin.
— „Evreii din România în texte istoriografice”, antologie de Lya Benjamin.
— „Evreii în România anilor 1944-1949” de Hary Kuller.
— „Evreii din România în Războiul de Reîntregire a ţării (1916-1919).
— „Soluţia finală” de Gotz Aly.
— „Fascismul în Ungaria şi România” de Nicolas M. Nagy-Talavera.
— „Evreii sub regimul Antonescu” de Radu Ioanid.
— „Din istoria imigrărilor în Israel (1882-1995) de Carol Bines.
— „Despre problema evreiască” de Thomas Mann.
— „Istoria antisemitismului” de Leon Poliakov.
— „Protocoalele înţelepţilor Sionului — anatomia unui fals” de Hadassa Ben-Itto.
— „Sub semilună şi sub cruce. Evreii în evul mediu” de Mark R. Cohen.
— „Evreul acuzat. Trei procese celebre: Dreyfus, Beilis, Frank 1894-1915” de Albert S. Lindemann.
— „Acţiunea Credinciosul — Şef-Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS”, selecţie de Anca Ciuciu.
— „Evreul rătăcitor”, istoria unui mit, de Avram Rotenberg.
— „Sionism şi istorie” de Shmuel Almog.

 

MEMORIALISTICĂ:
Poporul evreu a fost greu încercat aproape în fiecare epocă... Pentru fiecare generaţie a fost plină de semnificaţie şi dureros de prezentă porunca „Zahor, aminteşte-ţi”! Şi, parafrazându-l pe Elie Wiesel, mai mulţi gânditori evrei s-au întrebat „Şi atunci, de ce să nu-mi amintesc cu voce tare?”

La HASEFER, amintirile prind forma concretă, în luptă cu timpul, a cărţilor tipărite!

Din cărţile apărute:
— „Toate fluviile curg în mare”, Vol. I din memoriile laureatului premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel.
— „...Şi marea nu se umple”, Vol. II din memoriile lui Elie Wiesel.
— „Pierdut în America”, memoriile laureatului premiului Nobel pentru literatură Isaac Bashevis-Singer.
— „Viaţa mea” de Marc Chagall, amintirile marelui pictor.
— „Primejdii, încercări, miracole” — Povestea vieţii Şef-Rabinului Dr. Moses Rosen.
— „Un tăciune smuls flăcărilor” de Alexandru Şafran.
— „Memorii. Corespondență” de Moses Gastner.
— „Confesiuni” de Henri Wald.
— „Am scăpat de la Auschwitz” de Alexandru Marton.
— „Amintirile unui intelectual evreu din România” de Arnold Schwefelberg.
— „Din viaţa unui evreu român” de Dr. Adolphe Stern.
— „Scrisorile pe care nu le-am scris. Sionism în România dictatorilor” de Menahem Fermo.
— „Creierul şi universul său” — memoriile neurologului Jean Askenasy.
— „Viaţa lui Disraeli”, biografie de André Maurois.
— „Vreau să depun mărturie până la capăt” de Victor Klemperer.
— „Oglindiri paralele — note de călătorie” de Alexandru Singer.
— „Fraţii mai mari — întâlniri cu iudaismul” de Andrei Marga.
— „Un portret al Americii în 21 de corespondenţe” de Radu Hervian.

 

VIAŢĂ COMUNITARĂ:
Prezenţe evreieşti pe teritoriul României sunt semnalate încă din vremea Daciei Romane, dar stabilirea în număr mai mare a evreilor în provinciile româneşti începe treptat în secolele XIII-XIV. Comunități evreieşti din ce în ce mai numeroase apar în secolele XVI-XVII şi proliferează demografic în secolele XVIII-XIX. După apogeul economic şi cultural atins în perioada României Mari, urmează Holocaustul. Urmează marea emigrare (aliah) din timpul comunismului, iar pentru cei rămaşi, inevitabila provocare a asimilării. Puţini la număr, evreii din România de astăzi sunt asemenea muzeografilor — păstrători ai tradițiilor de altădată, într-o lume în plină efervescență. Iar viaţa comunitară a prezentului face liantul dintre realizările înaintașilor şi contribuția individuală la perpetuarea tradițiilor etno-culturale şi religioase specifice.

Din cărţile apărute:
— „Participarea evreilor la dezvoltarea industrială a Bucureștiului din a doua jumătate a sec. XIX până în anul 1938” de Dr. Avram Rosen.
— „Presa evreiască bucureșteană (1857-1994)” de Harry Kuller.
— „Contribuții la istoria obștii evreilor din Iaşi” de I. Kara.
— „Evreii din Oradea” de Tereza Mozes.
— „Obștea evreiască din Roman” de Pincu Pascal.
— „Istoricul comunității evreieşti din Ploiești” de Laura Cristina Geală.
— „Istoria comunității evreieşti din Alba Iulia” de Ana-Maria Caloianu.
— „Evreii din Vrancea” de Bogdan Constantin Dogaru.
— „Congresele sioniste de la Focșani 1881-1883” documente, de Bogdan Constantin Dogaru.

 

BELETRISTICĂ:
Renumit pentru numărul mare de scriitori şi literați din rândurile sale, poporul evreu are ca adevărată avuție națională o serie de opere de o inestimabilă valoare culturală, ai căror autori au fost recompensați cu diverse premii internaționale, inclusiv celebrul Premiu Nobel. Lumea evreiască se reflectă în creațiile a multor scriitori evrei, trăitori în diverse țări şi epoci, inclusiv în Israelul modern. Impresionează diversitatea acestor scrieri, începând de la romane, povestiri şi piese de teatru, până la poezii şi chiar aforisme. Din acest vast tezaur, Editura HASEFER scoate la lumina tiparului, anual, titluri noi.

Din cărţile apărute:
— „Familia Moskat”, roman care i-a adus lui Isaac Bashevis-Singer Premiul Nobel pentru literatură.
— „Robul”, roman de Isaac Bashevis-Singer.
— „Dușmancele”, roman de Isaac Bashevis-Singer.
— „Rătăciții”, roman de Isaac Bashevis-Singer.
— „Judecătorul de pe strada Krochmalna”, proză scurtă, de Isaac Bashevis-Singer.
— „Moartea lui Matusalem”, povestiri, de Isaac Bashevis-Singer.
— „Până la Ierusalim şi înapoi” de Saul Bellow, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură.
— „Butoiașul vrăjit” de Bernard Malmud, povestiri.
— „Vrăjitoarea din Castilia”, povestire de Şolem Aş.
— „Drumețiile lui Biniomin al treilea”, de Mendele Moiher-Sforim.
— „Agapa absolvenților” de Franz Werfel, roman.
— „Miriam şi nisipurile mișcătoare”, piese de teatru, de Dumitru Solomon.
— „Casa melcului” de Norman Manea.
— „Laptele negru” de Norman Manea.
— „Familia Calaff” de Iulia Soare.
— „Clarenfeld, evreul necesar”, roman, de Mirel Brateş
— „Copil din flori”, roman, de Claus Stephani.
— „Lumea de sub pod şi zarva ei” de Zoltan Terner.
— „Pe cuvânt de onoare”, roman, de Laura Z. Hobson.
— „Scriitori israelieni de limbă română. Proză, Teatru, Eseu”, antologie.
— „Ziua în care s-a tuns David”, roman, de Avram Rotenberg.
— „1916” de Felix Aderca, roman interbelic.
— „Revolte”, roman, de Felix Aderca.
— „Bufonii curții”, roman, de Avigdor Dagan.
— „De două mii de ani... / Cum am devenit huligan”, de Mihail Sebastian.
— „Manasse şi alte scrieri” de Ronetti-Roman, piesă apreciată de G. Călinescu.
— „Foc în Hanul cu Tei” de I. Peltz, reeditare a unui roman cu mare audiență în epoca interbelică.
— „Motl Pețitorul”, roman, de Iacov Tihman.
— „Ultima tinerețe a septuagenarului”, poezii, de Shaul Carmel.
— „Abel”, volum de poezii, de Tania Lovinescu.
— „Faţă de masă cu zodiac”, volum de poezii, de Tania Lovinescu.
— „Morminte călătoare”, versuri, de Aurel Storin.
— „Prințul metaforei la curțile metafizicii”, versuri, de Toma George Maiorescu.
— „Țara florilor de câmp”, poezie, de Grişa Gherghei.
— „Evreii în mişcarea de avangardă românească”, analize literare, de Ovid S. Crohmălniceanu.
— „Prejudecăți şi judecăți” de Ion Ianoşi, filozofie.
— „Întâlniri cu Marcel Iancu” de Geo Şerban.
— „Cilibi Moise — vestitul în Țara Românească. Practica şi apropourile”, înțelepciune populară a cunoscutului culegător de aforisme.
— „Povestiri pentru copii” — extrase din operele unor clasici ai literaturii idiș, cu ilustrații de Tia Peltz.
— „De cine a fost sustras spectacolul?” (ediţie bilingvă româno-engleză), carte pentru copii, de Nava Semel.

 

ESEISTICĂ:
La granița dintre filozofie şi literatură, eseurile au reflectat întotdeauna opiniile unor mari scriitori sau oameni de cultură, fără încorsetarea unui anumit tip mai „științific” de expunere a ideilor. Iar tocmai acest spectacol unic al ideilor ne face să citim cu plăcere cărţile, în general.

Din cărţile apărute:
— „Eseuri biblice” de fostul Şef-Rabin al României, Dr. Moses Rosen.
— „Eseuri despre iudaism. Mărturii de ieri şi de azi” de Eugen Relgis.
— „Dificila libertate (Eseuri asupra iudaismului)” de Emmanuel Levinas.
— „Homo Loquens” — eseuri de filosofie umanistă, de Henri Wald.
— „Autodenunţuri şi precizări” — eseuri socio-politice, de Radu Cosaşu.
— „Clepsidra” — eseu despre pluralitatea timpurilor în iudaism, de Sylvie Anne Goldberg.
— „Valorizări — eseuri, cronici, studii” de Henri Zalis.
— „Aventuri ale conştiinţei de sine. Scriitori evrei faţă-n faţă cu destinul lor” — eseuri literare, de Felicia Antip.
— „Zbor aproape de pământ” — eseuri literare, de S. Damian.
— „Vocația politică a Israelului” de Alberto Castaldini.

 

DICŢIONARE:
Un popor cu vocație milenară, aşa cum este poporul evreu, are întotdeauna nevoie de sinteze. Spre exemplu, dacă ne gândim numai la termenii specifici iudaismului, la numărul rabinilor care au păstorit comunitățile din România sau la femeile evreice care s-au remarcat de-a lungul istoriei... avem nevoie urgentă de un dicționar, de o clasificare! Iar Editura HASEFER dispune de o serie de lucrări elocvente şi din această categorie.

Din cărţile apărute:
— „Dicţionar Enciclopedic de Iudaism”, lucrare monumentală.
— „Dicţionar de iudaism” de Dagobert D. Runes.
— „Prezenţe rabinice în perimetrul românesc în secolele XVI-XXI” de Baruch Teractin şi Lucian Zeev Herşcovici.
— „Dicţionar de personaje biblice şi reprezentarea lor în arte” de Viorica S. Constantinescu şi Baruch Teractin.
— „Evreii în lume. Dicţionar biografic”, de Geofrei Wigoder.
— „Evrei din România” — breviar biobibliografic, coordonator: Harry Kuller.
— „Femeile şi iudaismul — dicționar”, de Pauline Bebe.
— „Muzicanții pe acoperiș” de Iosif Sava — mic dicționar al muzicienilor evrei.
— „Dicţionar de lagăr”, de Oliver Lustig.
— „Cincizeci de evreice care au uimit lumea” de Deborah G. Felder şi Diana Rosen.
— „Dicţionar tandru al iudaismului” de Jaques Atali.

 

ALBUME:
Istoria artei evreieşti însumează influențe din diverse zone etno-geografice, în concordanță cu atât de răspândita diasporă evreiască. În schimb, are cu siguranță un evident numitor comun: simbolul iudaic. Şi fie că acest simbol înseamnă celebra Magen David (steaua lui David), Menorah (candelabrul), lumânări de Şabat, șalul de rugăciune, sau, pur şi simplu imaginea Ierusalimului... stârnește întotdeauna emoții şi reflecţii.

Vă invităm să vizualizați opere de artă plastică, dar şi fotografică!

Din cărţile apărute:
— „Pictori evrei din România (1848-1948)” (ediţie bilingvă româno-engleză) de Amelia Pavel.
— „Sinagogi din România” (ediţie bilingvă româno-engleză) de Arh. Aristide Streja şi Arh. Lucian Schwartz.
— „Obiecte de cult iudaic în România”.
— „Ierusalim” (ediţie bilingvă româno-engleză).
— „Israel 60. Album fotografic”.

Sigla Companiei:
Vizualizari:
Date Fiscale:
N.Reg.Com.: -
CUI: -
Adresă: Str. Maria Rosetti nr.17, Bucureşti, sector 2, cod 020481
Categorie:
Articole despre această companie
Această companie încă nu are articole.

Recenziile/ review-urile joacă un rol important în modul în care utilizatorii isi aleg compania furnizoare astfel incat orice recenzie va fi publicata/ aprobata numai daca este pentru un furnizor care a achitat tariful de Companie Premium

Caută în tot websiteul

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SIGNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide