Dirty Bird este o firmă care asigură servicii de catering la festivaluri de muzică în Țara Galilor și în împrejurimi. Dar pe cât de apreciată este mâncarea, pe atât de dezagreabil este logo-ul. Directorul firmei a declarat că sigla respectivă reprezintă o modalitate inteligentă de a alătura literele d și b din denumirea firmei, însă clienții s-au plâns că designul logo-ului duce cu gândul la o anumită parte anatomică. Se pare că designerul Mark James a decis să lucreze cu prima literă a celor doi termeni din denumirea firmei – literele minuscule d și b – și alăturându-le a obținut în cele din urmă silueta unui cocoș. Ca și când nu ar fi fost de ajuns, firma a distribuit și o serie de postere care îndemnau clienții cu mesaje precum „Touch My Thigh” (Pune‑mi mâna pe pulpă) și „Touch My Breast” (Atinge-mi pieptul).
British Petroleum a investit considerabil în schimbarea din anul 2000 a siglei, în încercarea de a-și asocia imaginea de mare gigant al petrolului cu ideea de ecologie. Cunoscută mai simplu sub denumirea BP, compania a adoptat sloganul „Mai presus de petrol” și un un element grafic verde care la momentul respectiv a fost întâmpinat cu mult scepticism și a generat numeroase comentarii. În realitate, ce ar putea fi ecologic în extragerea și prelucrarea petrolului și în utilizarea produselor derivate din acesta?
Un alt logo care a trecut prin furcile caudine este cel al. Sigla în valoare de 400 000 de lire sterline creată de Wolff Olins a fost lansată în iunie 2007 și s-a lovit de un adevărat val de critici la nivel global. Într-un sondaj realizat de BBC, 80% dintre cei intervievați i-au acordat cel mai mic punctaj posibil.
Cine putea crede că un nud Sophie Dahl ar provoca controverse? Un portret nud al modelului Sophie Dahl a fost folosit în campania publicitară pentru unul dintre parfumurile Yves St Laurent în anul 2000, reușind să stârnească reacții incendiare. Autoritatea pentru Standarde în Publicitate (ASA) a primit nu mai puțin de 948 de plângeri cu privire la acestă grafică, pe care a catalogat-o ca putând să provoace serioase ofense.
Probabil unul dintre cele mai celebre dezastre din industria designului este regretabila încercare a celor de la GAP de a-și schimba în 2010 logo-ul iconic. Criticii au condamnat vehement înlocuirea celebrului pătrat albastru cu un design care îmbina fontul Helvetica și un gradient simplu, ceea ce a condus la retragerea noului logo după doar o săptămână.
Schimbarea de look a brandului Starbucks a fost mai reușită decât tentativa GAP, dar și-a atras critici în egală măsură. În ianuarie 2011, gigantul cafelei a decis să renunțe la cuvântul „cafea” și chiar la denumirea „Starbucks” din logo-ul său inițial, promovând în schimb doar sirena iconică. Denumită „evoluție naturală”, această schimbare a anunțat totodată o nouă gamă de produse, însă a atras și peste 500 de plângeri pe blogul companiei. Sigla este acum acceptată fără probleme.
Concepută pentru a încuraja și facilita aventurile extra-conjugale „discrete”, AshleyMadison.com este un alt exemplu controversat de companie care a încercat să atragă atenția publicului. Prin urmare era de așteptat ca reclamele sale – inclusiv cea în care o soție înșelată rămâne sumar îmbrăcată și se alătură prompt site-ului pentru a plăti cu aceeași monedă – să fie interzise de mai multe ori din cadrul mult-râvnitului spațiu publicitar de la Superbowl.
O altă încercare de schimbare a siglei care a primit critici serioase la nivel global și a trebuit în cele din urmă să fie retrasă a venit în 2012 pentru Universitatea din California. Logo‑ul său îmbunătățit – cel puțin la nivel teoretic – a fost creat de o echipă internă de design cu scopul de a însoți doar materialele de comunicare, fără intenția de a înlocui sigla oficială. Noul logo a fost asemănat de critici unui vas de toaletă și astfel a trebuit să fie retras din uz.
