Cum va schimba revoluția digitală harta locurilor de muncă din România în următorii 10 ani

Un studiu al Factory 4.0 & Frames arată că în urma schimbărilor fundamentale suportate de economie, digitalizarea și robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă pe plan național până în anul 2030. Aceiași analiști estimează că o mare parte a joburilor din prezent vor dispărea în 10 ani - această tendință corespunde creării de joburi noi, concentrate pe creativitate și servicii de suport, chiar și în sectorul public

Analiza arată că deși în urmă cu câteva decenii carierele în domeniul bancar sau în multinaționale erau un adevărat ideal, alături de posturile bine plătite la stat, locurile de muncă în cadrul tuturor acestor sectoare au devenit între timp nesigure: „Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite – în general relaţia statului cu cetăţeanul – va fi gestionată prin aplicaţii online”, specifică Factory 4.0 & Frames. Analiștii consideră că tehnologia a adus deja schimbări importante în economie: „Putem face plăţi şi lua credite online, există deja aplicaţii de contabilitate excelente, iar mass-media a trecut în mare parte în online. Magazinele de fashion au început să facă mai mulţi bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele şi fructele sănătoase de pe internet. În ultima perioadă, în spaţiul public se vorbeşte tot mai mult despre digitalizare, cloud, roboţi şi inteligenţa artificială”. Specialiştii susțin că deși aceste transformări par subtile și credem că nu ne afectează în mod vizibil, piața muncii este deja influențată de a patra revoluție industrială – Industria 4.0. Noua revoluție a adus schimbări asemănătoare cu cele provocate de revoluțiile industriale ale trecutului: Industria 4.0 înseamnă că locurile de muncă ale prezentului vor dispărea, fiind înlocuite de joburi pentru care va fi nevoie de cunoștințe noi. Estimările McKinsey Global Institute (MCI) arată la rândul lor că la nivel global vor fi pierdute între 400 și 800 de milioane de joburi în urma proceselor de automatizare – după ce doar 5 procente din totalul ocupațiilor actuale vor fi automatizate – fapt care va crea noi locuri de muncă. Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, explică astfel aceste transformări: „Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire și pricepere în rezolvarea problemelor”.

Economia anului 2030 va fi dependentă de tehnologie, conectată la internetul 6G și la servicii cloud, drept urmare abilitățile de utilizare a calculatorului vor fi criterii de bază, la fel ca efectuarea diferitelor operațiuni cu ajutorul inteligenței artificiale. Managerul Frames, Adrian Negrescu, explică la rândul său această tranziție, potrivit money.ro: „De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susţinută cu ajutorul roboţilor, aplicaţiilor software, inteligenţei artificiale. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează maşini, să foloseşti o aplicaţie online prin intermediul căreia gestionezi relaţia cu clienţii – astfel de activităţi sunt deja obişnuite în alte ţări şi cu siguranţă vor fi implementate şi la noi”. Drept urmare, specialiștii întrevăd faptul că economia viitorului se va baza pe date, gestionarea acestora generând o mare parte a noilor locuri de muncă, fie că va fi vorba despre analiști de date (pentru interpretarea informațiilor și folosirea lor cu scopul creșterii productivității/performanței) sau de manageri de sisteme de inteligență artificială (pentru planificarea, bugetarea și gestionarea resurselor și operațiunilor companiilor). Marius Hărătău, managerul Factory 4.0 explică importanța fenomenului: „Datele sunt deja folosite în diverse industrii, de la publicitate la utilităţi şi servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizează informaţii semnificative bazate pe cantităţi mari de date complexe şi care au mare nevoie încă de acum de specialişti. Pe baza informaţiilor furnizate, companiile obţin o mai bună înţelegere, printre altele, a comportamentului clienţilor şi a tranzacţiilor şi îşi pot eficientiza activitatea şi pot accesa noi surse de venituri. De ce este nevoie pentru a te angaja în domeniu? În principal de un curs de specializare, iar oferte există deja pe piaţa românească”. În plus față de gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialiști pentru dezvoltare de tipul inginerilor specializați în proiectarea, dezvoltarea şi testarea tehnologiilor, specialiști în monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor şi în monitorizarea şi optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea deşeurilor, creşterea randamentului şi maximizarea eficienţei. Dincolo de aceste nevoi ale pieței, economia va mai avea nevoie și de tot mai mulți oameni creativi, dat fiind că inteligența umană și creativitatea omului nu vor putea fi niciodată copiate de mașini. Specialiștii arată că va fi nevoie atât de cei care doresc să dezvolte noi servicii dedicate populației – în domeniul HoReCa, de exemplu – cât și de cei care activează în domeniul cultural. În ceea ce privește situația din România, studiul estimează că până în 2030 se vor crea un milion de locuri de muncă în mediul digital, „fie că vorbim despre cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim despre servicii și suport dedicate populaţiei şi firmelor – inclusiv zona de administraţie publică – sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de cultură, inventică, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi şi joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât şi în sectorul public”.

În anul 2016 economia digitală românească reprezenta 6,9% din PIB, în timp ce noile dezvoltări ale economiei au avansat afacerile din sectorul tehnologic românesc de la 26 miliarde lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019. Potrivit studiului Factory 4.0 & Frames, între 2016 şi 2019 economia digitală românească a crescut de aproape cinci ori mai rapid comparativ cu principalele economii europene. Există peste 30 000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic, care la finalul lui 2020 vor raporta profituri asemănătoare cu ale anului precendent, urmând ca din 2021 să înregistreze din nou o creștere economică. În timp ce în anul 2010 existau 32 205 de firme de acest tip care angajau 75 156 oameni, în 2019 acestea au cumulat nu mai puțin de 250 000 de salariați. Specialiștii atenționează însă că astfel de schimbări fundamentale trebuie susținute de un sistem de educație adaptat realităților vremii, lucru care nu se întâmplă încă în țara noastră. Datele Eurostat arată că România se plasează printre ultimele locuri ale clasamentului care privește competențele digitale deținute de cetățenii țărilor din Uniunea Europeană – în 2019, 43% din români (16-74 ani) aveau competențe digitale reduse. Tabloul este completat de faptul că în 2018 România a fost singura țară europeană care a susținut testele PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor) pe hârtie, cu pixul. Astfel, analiza Factory 4.0 & Frames demonstrează că sistemul educațional românesc trebuie reformat prin introducerea unor materii adecvate prezentului, pentru ca școala să îi poată pregăti pe elevi pentru realitate: „Dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine. Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi peste câţiva ani că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare”, arată studiul. În plus, specialiștii consideră că e nevoie și de un plan pentru creșterea natalității prin acordarea de facilități financiare familiilor cu mai mulți copii, o metodă practicată deja de țări precum Franța sau Ungaria. În caz contrar, în următorii zece ani România se va confrunta cu o criză a lipsei de forță de muncă. Un studiu al Ministerului Muncii, parte din „Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi“, arată că România avea în 2015 o populație de 19 870 647 de locuitori, însă în 2030 aceasta va scădea la 18 023 954, iar procentul populației „în vârstă de muncă” (16-64 ani) va scădea la rândul său de la 67% la 63%. În ciuda acestor probleme, analiștii estimează totuși că „România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie”.

Redactia Afaceri Poligrafice

Adaugati un comentariu

Caută în tot websiteul

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
ARTICOL
Search in pages
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SIGNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide