Dacă în 2011 conceptul de Industrie 4.0 – inițial destinat industriei germane de producție – a fost prezentat oficial în cadrul târgului Hannover Messe, în 2017 Japonia și-a împărtășit viziunea despre un nou concept numit „Societatea 5.0” în cadrul târgului CeBIT, desfășurat tot în Germania. Începând de atunci, termenul de „Industrie 5.0” își face tot mai des loc în articolele de specialitate și în discuțiile dintre reprezentanții diferitelor industrii. Pentru a elimina orice urmă de confuzie stârnită de aceste două presupuse „revoluții industriale”, iată care sunt pe scurt cele mai importante caracteristici care le conturează: Industria 4.0 este definită, în esență, de convergența dintre mijloacele fizice și cele cibernetice prin intermediul IoT (Internetul Lucrurilor), dar și de digitalizare, automatizare, cu un accent special pus pe trecerea la transformarea digitală industrială și pe lanțurile valorice conectate. La fel de importante sunt tehnologiile de „cloud computing”, inteligență artificială și Big Data (analiză). Cu toate că țări din întreaga lume au avut inițiative similare, Industria 4.0 are încă o conotație preponderent europeană, lucru ce s-a păstrat și în modul în care evoluează Industria 5.0. Deși aceasta din urmă nu are origini europene, Uniunea Europeană o promovează în încercarea de a avea o viziune adaptată la viitor. Dacă Industria 4.0 se concentra pe conectarea mașinilor și echipamentelor, personalizarea în masă și crearea unui lanț de aprovizionare inteligent, cu produse inteligente și muncitori tot mai distanțați de munca în fabrică, Industria 5.0 vine cu o viziune concentrată pe experiența clientului, pe hiper-personalizare, lanț de aprovizionare receptiv, produse interactive și întoarcerea oamenilor în fabrici.
Industria 5.0 nu poate fi considerată o nouă revoluție industrială, fiind mai degrabă complementară Industriei 4.0. Însă în zilele noastre revoluțiile industriale sunt relative și dependente de diferite viziuni – dacă ținem cont de faptul că în SUA termenul de „Industrial IoT” este deseori folosit în loc de Industria 4.0, iar în Japonia termenul de „Societate 5.0” evoluează înglobând și sensul de „a cincea revoluție industrială”. Pe de altă parte, Uniunea Europeană consideră că Industria 5.0 este o completare a Industriei 4.0, plasând-o printre prioritățile de pe agenda sa. Potrivit europa.eu, un website oficial al Uniunii Europene, UE consideră că Industria 5.0 face parte din prioritățile sale, drept urmare susține evoluția acesteia și prin acordarea premiului „Industry 5.0”, ce recunoaște proiectele finanțate de UE care aduc contribuții remarcabile la crearea unei industrii europene centrate pe om, mai sustenabile și mai reziliente. Acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea de tehnologii inovatoare, procese industriale sau de lanț de aprovizionare, noi modele de afaceri sau prin concentrarea pe resursa umană, sustenabilitate și reziliență în industrie. Aplicațiile pot fi trimise până pe data de 1 aprilie 2022 iar câștigătorii premiului vor fi anunțați în iunie 2022, premiul propriu-zis constând în sprijin media prin canalele și resursele UE.
Viziunea etapizată despre Industria 4.0 acordă o mare atenție proceselor autonome și semi-autonome, hiper-automatizării, roboticii avansate, sistemelor de auto-optimizare, schimburilor de date. Acestea sunt „idealurile” companiilor aflate în etapele „mature” sau „avansate”, pe care însă, din câte știm, nicio organizație și nicio piață nu le-a atins deocamdată în mod total. Industria 4.0 vorbește despre o lume „rece” a tehnologiei, a datelor, ecosistemelor și mașinilor, adresându-se astfel unui public specific. În ciuda faptului că pionierii Industriei 4.0 se adresează și ei oamenilor, societății și mediului, eforturile lor sunt departe de a fi suficiente în zilele noastre. Pe de altă parte, Industria 5.0 este un model al următorului nivel de industrializare, caracterizat prin întoarcerea forței de muncă în fabrici, producție distribuită, lanțuri de aprovizionare inteligente și hiper-personalizare, toate acestea având ca scop oferirea unei experiențe personalizate pentru clienți, de fiecare dată.
Aici intervine complementaritatea Industriei 5.0, care promovează talentul, diversitatea, puterea individului. În concluzie, Industria 5.0 se potrivește mai bine cu realitatea lumii (post-)pandemice. Prin acest concept, oamenii vor să readucă în ecuație dimensiunile umană, socială și de mediu acolo unde Industria 4.0 a pierdut contactul cu perspectiva umană. Un studiu al companiei de cercetare Frost & Sullivan anticipează reîntoarcerea muncitorilor în fabrici după ce anterior fuseseră intimidați de gradul mare de automatizare adus de Industria 4.0. Drept urmare, noile dezvoltări în domeniul „coboților” (roboți colaborativi dezvoltați pentru interacțiunea directă om-robot) reușesc să plaseze oamenii din nou în centrul producției industriale, Industria 5.0 oferind astfel consumatorilor produsele pe care și le doresc, iar muncitorilor locuri de muncă mai pline de sens. „Dimensiunea umană” adusă de Industria 5.0 plasează în centrul atenției și alte teme importante precum reziliența (în afaceri și cibernetică), sustenabilitatea și mediul, scopul și valorile/etica/diversitatea, economia circulară, locul oamenilor într-un viitor al muncii cu mai multă colaborare om-mașină, soluțiile centrate pe om etc.
Industria 5.0 plasează bunăstarea muncitorilor din diferitele industrii în centrul procesului de producție. Atitudinea de tipul „oamenii pe primul loc” se traduce prin muncitori mai calificați și din punct de vedere digital, cursuri de formare, concentrarea pe aptitudini și pe siguranța la locul de muncă. Nu este o coincidență faptul că atenția acordată Industriei 5.0 este tot mai mare, dat fiind că pandemia de Covid-19 a accelerat digitalizarea și a pus în prim plan importanța oamenilor, a mediului și a schimbărilor din societate. Fenomenul modelelor de lucru hibride nu este unul nou, însă a fost la rândul său accelerat de realitatea pandemiei. De ce este Industria 5.0 o completare valoroasă a Industriei 4.0? Deoarece aduce costuri reduse datorită eficienței lucrătorilor, care astfel au mai multă responsabilitate și control, aduce un mediu propice pentru învățarea continuă la locul de muncă, contribuind la competitivitatea industriilor, la pătrunderea pe noi piețe și la îmbunătățirea bunăstării generale a oamenilor. Industria 5.0 conduce și la apariția unor politici sustenabile în care, de exemplu, generarea unei cantități minime de deșeuri și gestionarea acestora devin esențiale și eficientizează totodată procesele organizației. Trebuie menționat și faptul că Industria 5.0 nu se adresează doar companiilor care se află deja pe traseul pavat de Industria 4.0, din contră!
Industria 5.0 se referă deci la oamenii care lucrează alături de roboți și mașini inteligente, la roboții care îi ajută pe oameni să lucreze mai bine și mai rapid, profitând de avantajele tehnologiilor avansate precum Internetul Lucrurilor. În acest fel se adaugă o dimensiune umană perspectivei de automatizare și eficiență a Industriei 4.0. Pe măsură ce mașinile de la locul de muncă devin mai inteligente și mai conectate, Industria 5.0 are ca scop îmbinarea acestor capacități de calcul cognitiv cu inteligența și ingeniozitatea umană în cadrul proceselor de colaborare. Compania daneză Universal Robots a devenit primul furnizor de roboți industriali care lucrează în siguranță și în mod eficient alături de oameni. În timp ce, în mod tradițional, roboții industriali au funcționat separat de lucrători și în spatele unor cuști de protecție, roboții companiei au fost folosiți pentru prima dată alături de lucrătorii umani în 2008, în cadrul proceselor de producție ale Linatex, un furnizor de materiale plastice tehnice și cauciuc pentru aplicații industriale. Asocierea lucrătorilor umani cu roboții deschide nenumărate oportunități în domeniul producției, tocmai de aceea producătorii ar trebui să elaboreze în mod activ strategii pentru a integra lucrătorii umani și pe cei mecanici pentru a maximiza beneficiile unice care pot fi obținute pe măsură ce acest concept continuă să evolueze. Industria 5.0 nu ar trebui înțeleasă drept o șansă de a reduce numărul de angajați, ci face apel la importanța intuiției umane și a capacității oamenilor de a rezolva probleme dificile – până și Elon Musk, CEO al Tesla, a recunoscut că „automatizarea excesivă” a fost o alegere greșită luată de compania sa, susținând că „oamenii sunt subestimați”. Esben Østergaard, director tehnic și cofondator al Universal Robots, a declarat la rândul său într-un articol publicat de Enterprise IoT Insights: „Industria 5.0 va face din fabrică un loc în care oamenii creativi pot veni să lucreze, pentru a crea o experiență mai personalizată și mai umană pentru lucrători și clienții lor”.
În plus, dacă obiectivul Industriei 4.0 este de a interconecta mașinile, procesele și sistemele pentru optimizarea maximă a performanței, Industria 5.0 duce această eficiență cu un pas mai departe, perfecționând interacțiunile de colaborare dintre oameni și mașini. KUKA, unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de soluții inteligente de automatizare, a implementat tehnologie de automatizare în cadrul firmei de construcții din lemn Müllerblaustein. Reinhold Müller, directorul general al companiei, a declarat că inițial au fost sceptici cu privire la folosirea roboților care în timp ar fi luat locul oamenilor. Însă, potrivit acestuia, „în operațiunile de producție muncitorii și-au dat seama că roboții îi scutesc de munca solicitantă din punct de vedere fizic și astfel se pot concentra pe alte sarcini; meșteșugul și robotica se completează reciproc în mod ideal aici”. Rogers Corporation, un producător de materiale de specialitate utilizate în produsele electronice și de consum, este o altă companie care promovează avantajele Industriei 5.0. Producătorul raportează capacitatea de a îmbunătăți dramatic eficiența prin integrarea roboților în procesele sale de producție – astfel muncitorii pot îndeplini mai multe sarcini în același timp. „Industria 5.0 recunoaște faptul că omul și mașina trebuie să fie interconectate pentru a face față complexității proceselor de producție ale viitorului, mai ales în ceea ce privește creșterea gradului de personalizare prin intermediul unui proces de fabricație robotizat, optimizat”, a declarat Marc Beulque, vicepreședinte al companiei Rogers. Totodată, un alt aspect al Industriei 5.0 a fost rezumat perfect de către Comitetul Economic și Social European (EESC): „Proliferarea automatizării robotizate este inevitabilă”.
De ce anume avem cea mai mare nevoie în cadrul Industriei 5.0? De personal calificat. Fabrica 5.0 a creat poziția de manager de robotică (Chief Robotics Officer), o persoană specializată pe interacțiunea dintre mașini și operatori, care are de asemenea cunoștințe din domeniul inteligenței artificiale. Rolul său în cadrul companiei implică luarea de decizii în probleme care au legătură cu aceste subiecte. Se așteaptă generarea unei multitudini de locuri de muncă legate de interacțiunea cu sistemele robotice și inteligența artificială, printre alte tehnologii. Formarea angajaților va face un salt înainte, odată cu generalizarea educației virtuale. Acest lucru permite reducerea costurilor pentru companii, deoarece nu necesită oprirea producției pentru instruirea angajaților. În plus asigură și o formare mai sigură, care împiedică expunerea lucrătorilor la riscuri inutile în timpul instruirii. Comunicarea și motivația angajaților sunt, de asemenea, stimulate de mediile de învățare interactive create de noile tehnologii.
Grzegorz Dołbniak, manager general al Rotometal – producător polonez de cilindri de imprimare – a oferit mai multe informații despre pătrunderea Industriei 5.0 în industria de print în cadrul întâlnirii „Conferência Intercontinental de Flexografia 2021” – unul dintre cele mai importante evenimente dedicate profesioniștilor în flexografie și conversie digitală din America Latină. Acesta recomandă respectarea a trei pași importanți pentru dobândirea de rezultate în cadrul Industriei 5.0: achiziționarea tehnologiei necesare eficientizării producției – permițând astfel angajaților să aibă timp pentru sarcini mai creative și analizarea „Clientului 5.0” care și-a schimbat comportamentul de cumpărare în urma pandemiei. Dołbniak recomandă înțelegerea consumatorului prin adresarea întrebărilor corecte, ceea ce va permite afacerii să își personalizeze oferta. Al treilea pas în implementarea politicii 5.0 în industria de print este colaborarea cu furnizorii și consumatorii – aceștia trebuie contactați pentru a fi întrebați în ce mod colaborarea poate deveni una și mai apropiată. Relația cu aceștia trebuie să permită tuturor să se dezvolte. Potrivit reprezentantului Rotometal, „discuțiile cu furnizorii și clienții despre provocările majore pot deschide ușa către inovații care vor permite ambelor afaceri să prospere”.
Industria 5.0 nu este un moft, ci mai degrabă un nou mod de a înțelege producția care are consecințe economice și comerciale. Prin urmare, companiile care nu-și adaptează producția la modelul fabricii 5.0 vor deveni în curând perimate, neputând beneficia de avantajele competitive pe care aceasta le oferă. Mai mult, ritmul de accelerare tehnologică este din ce în ce mai rapid și arată că apariția unor noi paradigme nu se oprește niciodată. Din acest motiv, ajustarea proceselor fiecărei companii și apropierea lor de conceptul de industrie digitală vor fi vitale pentru a garanta că vor rămâne competitive.
