În ceea ce privește automatizarea sarcinilor de lucru prin intermediul inteligenței artificiale, designerii par a fi relativ la adăpost. De obicei munca unui designer constă în crearea și procesarea de informații nestructurate cu ajutorul abilităților creative și a celor sociale, mai ales că „produsele” lor se adresează publicului. Potrivit publicației Fast Company, designul e departe de a fi praf de stele sau magie pură, fiind realizat prin aplicarea unor reguli și principii precum proporția de aur sau spirala lui Fibonacci. Dacă designerii umani pot aplica aceste principii, o pot face și calculatoarele, fapt care ar permite oricărui designer să ocupe un rol mai important, cel de director de creație. Designerii realizează foarte multe sarcini repetitive sau de memorare – lucrul cu grile sau presetarea anumitor dispozitive, ce ar putea fi ușor automatizate. Timpul astfel economisit s-ar putea dovedi foarte valoros pentru designeri. Platforma The Grid, care folosește IA pentru a genera website-uri, a avut parte de păreri împărțite și dispute aprinse: în timp ce o parte a comunității de design consideră că The Grid este un ajutor nesperat, alții văd această platformă drept o preluare ostilă a profesiei de designer. Cu toate acestea, dacă aplicații de acest tip ar fi utilizate de agențiile de design în vederea automatizării proceselor de creație a unui site, având ca suport parametri furnizați de clienți, designerii ar putea interveni doar la reglajele subtile și la aspectele care sunt legate de experiența utilizatorului.
Pe de altă parte, aplicații precum Autodesk Dreamcatcher devin tot mai impresionante. Aplicând algoritmi de IA unui set de parametri, această aplicație produce numeroase variante ale unui design, permițând designerilor să îl aleagă pe cel mai bun sau să aleagă un anumit număr de variante care pot fi apoi recombinate. Majoritatea lucrărilor de design sunt definite de inteligența socială și creativă, iar aceste abilități necesită capacități de rezolvare a problemelor, empatie și negociere. Astfel IA ar putea afecta viitorul designerilor prin provocarea celor care nu sunt specializați în acest domeniu să își dezvolte inteligența socială și creativă. În același timp, designerii vor fi cel mai probabil nevoiți să depună mai mult efort pentru a ieși în evidență, ajungând fie să se specializeze pe nișe cât mai specifice, fie să dobândească abilități de bază în mai multe domenii.
Cum pot lucra designerii împreună cu IA? Cu puțin noroc, designerii viitorului vor avea posibilitatea de a fi și mai creativi, jucând rolul de curatori asistați de tehnologie. Designerii vor asigura direcții precise partenerilor de IA, inclusiv scopuri, constrângeri sau probleme care trebuie rezolvate. Acest lucru se întâmplă deja cu nenumărate aplicații și în vreme ce IA evoluează, va avea nevoie de colaborarea și feedback-ul unui designer pentru a putea învăța și se dezvolta. Designerii vor avea marea șansă de a putea structura algoritmii de IA în serviciul muncii lor creative, ceea ce ar putea reprezenta o oportunitate uriașă de a schimba pentru totdeauna profesia de designer. În cele din urmă inteligența artificială îi va ajuta pe designeri să creeze rapid produse care erau altfel imposibil de realizat de către o singură persoană. IA va îmbunătăți munca de design oferind sugestii bazate pe o înțelegere profundă a cererii clienților și pe capacitatea de a testa diferite variante la nesfârșit. Așadar este foarte clar că IA va deveni în cele din urmă un instrument indispensabil. Tehnologii ca realitatea virtuală și cea augmentată au reușit deja să schimbe semnificativ industrii importante precum arhitectura sau jocurile video, iar în urma acestor schimbări oamenii care făceau munca de creație nu și-au pierdut locurile de muncă, din contră, au pătruns în noua epocă a creativității îmbunătățite de tehnologie.
Deși e clar că IA are nevoie de sprijinul designerilor, acest lucru nu îi oprește pe creatorii de tehnologie să încerce să rezolve anumite probleme și sarcini de design doar cu ajutorul IA. Chiar dacă unele rezultate sunt remarcabile, altele nu sunt întotdeauna fericite. În 2017, directorul de creație al agenției japoneze McCann Erickson l-a provocat pe designerul Mitsuru Kuramoto să concureze împotriva IA, scopul fiind acela de a vedea cine reușește să creeze cea mai bună reclamă pentru tabletele mentolate Clorets. Reclama de 30 de secunde își propunea să promoveze Clorets drept un produs care oferă prospețime imediată ce durează 10 minute. Spotul publicitar creat de Mitsuru Kuramoto înfățișează o femeie desculță care experimentează sentimentul de eliberare în timp ce practică arta caligrafiei pe acoperișul unei clădiri, pe când în spotul creat de IA, un câine în costum zboară deasupra unui oraș. Deși reclama lui Kuramoto a câștigat votul publicului la limită (54%), designerii au votat pentru reclama generată de IA.
În alt caz, un algoritm de inteligență artificială a fost folosit pentru a crea 7 milioane de etichete unice pentru o campanie de marketing lansată de Nutella în Italia. Campania a avut mare succes, iar italienii au cumpărat toate recipientele cu cremă de ciocolată în doar o lună. O altă poveste de succes este programul de IA Google Deep Dream – acesta a învățat cum să identifice obiecte scanând milioane de fotografii, pixel cu pixel. Prima dată a învățat să distingă culorile și umbrele, apoi a scanat spațiile dintre obiecte, iar în timp a învățat cum să distingă obiectele între ele, să le împartă pe categorii și caracteristici similare iar la final să creeze compoziții aleatorii de peisaje impresionante și complexe. Algoritmii de inteligență artificială au reușit deci să creeze și artă. Pe de altă parte nu toate încercările creative ale inteligenței artificiale au fost încununate cu succes. Atunci când a creat noi nuanțe de culori, algoritmul le-a oferit denumiri destul de neinspirate precum Albastru Drogat sau Colon Trandafiriu.
În ultimul an am văzut cum economia și societatea au suferit schimbări majore, însă inteligența artificială nu ar trebui privită drept o amenințare în plus. O abordare eficientă ar fi să ne concentrăm pe intuiția umană, creativitate și adaptarea la neprevăzut. Inteligența artificială are potențialul de a fi un catalizator pozitiv pentru viitorul industriei de design, de aceea abordarea corectă este de a o privi ca pe un instrument capabil să ne elibereze de sarcinile repetitive și să ne asiste în crearea de designuri unice.
