Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852
Din birocrația impusă de prevederile Legii securității și sănătății în muncă (nr. 319/ 2006), cele mai „stufoase” și uneori greu de gestionat sunt cele referitoare la întocmirea dosarului de cercetare.
Accidentul de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
În acelaşi timp, reprezintă accident de muncă şi accidentul survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers sau accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul persoanei juridice ori în alt loc de muncă organizat de angajator în timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului.
Întocmirea dosarului de cercetare este o etapă obligatorie pentru firme atunci când trebuie să investigheze un accident de muncă. Acesta trebuie să conțină o serie întreagă de documente și să fie pregătit într-o formă anume stabilită.
Pregătirea dosarului pentru cercetarea unui accident de muncă este o obligație detaliată în normele pentru aplicarea Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. Aceasta este doar una dintre etapele cercetării unui accident de muncă.
În esență, finalizarea investigării unui accident de muncă se face prin întocmirea dosarului de cercetare care trebuie să cuprindă, printre altele, opisul actelor din dosar, procesul-verbal de cercetare, declarațiile accidentaților, declarațiile martorilor sau copiile fișelor de instruire individuală pentru Sănătatea și Securitatea în Muncă.
Filele dosarului trebuie să fie numerotate și semnate de membrii comisiei de cercetare numită de angajator. Totodată, numărul total de file al dosarului și numărul de file al fiecărui document din dosar trebuie să fie menționate în opis.
După ce angajatorul întocmește dosarul de cercetare, acesta trebuie trimis inspectoratului teritorial de muncă pentru verificare și avizare în cinci zile lucrătoare de la finalizarea cercetării, iar acesta este trimis înapoi împreună cu avizul în șapte zile lucrătoare de la primire. Scopul unei cercetări este de a stabili în ce împrejurări și din ce cauze s-a produs un accident de muncă. În același timp, se urmărește identificarea prevederilor legale încălcate, cine este răspunzător și ce măsuri trebuie luate pentru a fi evitate pe viitor evenimente asemănătoare.
Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:
a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autoritățile teritoriale de sănătate publică, respectiv cea a municipiului București, în cazul suspiciunilor de boală profesională și a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cercetării se va consemna într-un proces-verbal. În cazul unui deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituția medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.
În cazul accidentelor de circulație produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt și persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliție rutieră competente vor trimite angajatorilor un exemplar al procesului-verbal de cercetare la față locului.
