Av. Dr. C-tin Neacşu
(tel. de contact: 0744-244 852)
Pe langa numeroase beneficii, exista, de asemenea, si multe provocari sau lacune, care cer o abordare juridica in interesul cetatenilor sau un efort de reglementare centrat pe individ, mai ales ca lumea digitala este dominata de cativa mari jucatori (Big Data), care accentueaza slabiciunile umane si incalca principii consacrate precum libertatea de exprimare, protectia datelor cu caracter personal si libertatile publice.
In Monitorul Oficial, Partea I nr. 232 din 19 martie 2024 a fost publicata Legea nr. 50/2024 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2.065 al Parlamentului European si al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piata unica pentru serviciile digitale si de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic.
Regulamentul european privind piata unica a serviciilor digitale contine o serie de masuri pentru crearea unui spatiu digital mai sigur, unde drepturile tuturor utilizatorilor de servicii digitale sa fie protejate prin obligarea furnizorilor de astfel de servicii de a crea mecanisme de raportare a abuzurilor de pe platforme.
Doar ca, in adoptarea unei legi pentru aplicarea regulamentului, legiuitorul roman a inteles sa mearga dincolo de ce prevede necesar acest act, prin faptul ca a propus si oficializat o obligatie care poate fi interpretata intr-un mod mult prea extins, impunand unele obligatii detinatorilor de site-uri cu comentarii, inclusiv unor persoane fizice ce administreaza pagini de TikTok, YouTube, Facebook sau LinkedIn. Acesti detinatori de site-uri vor trebui sa notifice Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) in termen de 45 de zile de la inceperea oferirii serviciilor si mentinerea actualizata a informatiilor transmise.
Serviciile digitale includ o categorie larga de servicii ce se desfasoara in mediul online, de la simple pagini de internet la servicii de infrastructura puse la dispozitie pentru functionarea internetului si a platformelor online.
Astfel, legiuitorul a ajuns sa-i oblige pe diversi administratori de pagini si grupuri sa se supuna unei birocratii care nu era deloc necesara. Detasarea ANCOM, cu scopul de a verifica continutul postat pe platforme digitale transforma Agentia dintr-o institutie de control in folosul cetateanului intr-o veritabila politie a internetului.
Ceea ce in Europa se face din grija pentru utilizatori si printr-o interventie neintruziva, la noi devine un instrument de sanctiune si teroare, care nu iarta pe nimeni. Fie ca vorbim despre un furnizor mare sau un om obisnuit care are un blog, pedepsele sunt aceleasi si sunt usturatoare. Cei care nu notifica ANCOM in termenul impus de lege sau nu actualizeaza, ulterior, informatiile vor putea fi amendati cu sume pana la 30.000 lei.
Dar pericolul si mai mare pe care il semnalam este acela că atribuirea amenzilor propriului buget creeaza o motivare directă și clară pentru personalul ANCOM să aplice amenzi. Dat fiind că unele amenzi se pot aplica doar atunci când un intermediar întârzie să ia o actiune sau să comunice un răspuns, aceste întârzieri pot fi tratate cu o exigenta care să serveasca mai degraba intereselor ANCOM decât interesului de a proteja cetătenii Romaniei.
Legea mai ofera ANCOM, suplimentar fata de atributiile din Regulamentul DSA, abilitatea de a cere furnizorilor de servicii intermediare detalii foarte amănuntite despre sistemul lor informatic, inclusiv informatii despre structura hardware, software-ul rulat, bazele de date, algoritmii folositi și chiar codul sursă. Acestea pot fi informatii sensibile, de natura a periclita securitatea sistemelor informatice in cauza in cazul in care acestea ar fi scurse chiar fara intentie catre terti. Cu atât mai mult cu cat aceste informatii nu sunt necesare pentru aplicarea DSA-ului, aceste informatii ar trebui sa nu poata fi cerute intermediarului.
Legea romaneasca creeaza o obligatie generala pentru orice site care are o zona de comentarii de a se notifica la ANCOM, desi Regulamentul DSA nu cere acest lucru, ceea ce ar fi dezavantajos pentru furnizorii din Romania, comparativ cu alte state ale UE, in contextul pietei unice. Cu alte cuvinte, din ratiuni care tin de obedienta si nu de interes public, legiuitorul nostru opteaza pentru o reglementare mult peste ceea ce s-a prevazut la nivel European, ducand functionarea internetului intr-un absurd nerealizabil, dar generator de amenzi.
