Aspecte privind executarea silită

Plecând de la unele modificări recente în legislația procesual civilă și a insolvenței - incidente în materie de executări silite - sintetizăm o serie de subiecte privind consecințele îndatorării persoanelor juridice, atât către organele fiscale cât și către furnizorii privați.

Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852

 

Uneori se poate demara executarea fără somație
Ca regulă generală, somația debitorului este o condiție a executării. Există însă situații în care se poate „sări” peste somarea debitorului. Spre exemplu, dacă există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să își ascundă ori să își distrugă bunurile de executat. Dar acestea sunt cazuri de maximă excepție și trebuie tratate ca atare.

Contestația la executare silită
Contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia se poate obţine desfiinţarea măsurilor ilegale de urmărire silită. Astfel, există posibilitatea formulării contestaţiei împotriva executării silite precum şi împotriva oricărui act de executare, în calitate de persoană interesată sau vătămată prin executare. Prin urmare, contestaţia la executare poate avea ca obiect orice neregularitate procedurală săvârşită cu prilejul activităţii de urmărire silită, ca de exemplu: nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştinţarea debitorului despre declanşarea urmăririi silite, alegerea formei de executare, prescripţia dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării, modul de realizare a publicităţii prevăzută de lege pentru realizarea licitaţiei, timpul în care se putea face urmărirea silită etc.

De regulă, termenul în care trebuie făcută este de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă. Potrivit Codului de procedură civilă, contestația la executare se face la instanța de executare, adică judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul/sediul debitorului. Se poate cere și suspendarea executării, dar este necesară în multe cazuri plata unei cauțiuni.

Se pot eșalona la plată datoriile fiscale
Dacă în privința datoriilor nefiscale eșalonarea nu e întotdeauna posibilă, în domeniul fiscal lucrurile stau diferit. Eșalonarea la plată poate fi obținută de contribuabilul cu datorii dacă îndeplinește condițiile legale, printre care se numără și constituirea unei garanții. Din păcate, eșalonarea la plată nu e o variantă deschisă pentru cei aflați deja în procedură de insolvență. Principalul avantaj al obținerii eșalonării e că se suspendă executarea silită din partea Fiscului.

Bunuri pe care Fiscul nu le poate sechestra în contul datoriilor fiscale
La urmărirea bunurilor datornicului, Fiscul are o limită de 150% din valoarea creanței fiscale, limită în care se includ și cheltuielile cu executarea. Există, ca în procedura civilă, o listă de bunuri exceptate de la executare, dar și o ordine de prioritate la urmărirea silită din care deducem că bunurile pe care o persoană le folosește în activitatea principal aducătoare de venituri pot fi executate doar dacă Fiscul nu are ce altceva să execute. Și procedura fiscală conține restricții și limitări la executarea silită, așa cum în procedura civilă se specifică până la ce punct se poate executa silit un datornic de către un creditor nefiscal și ce bunuri/venituri nu i se pot lua.

Nu toate bunurile debitorului persoană fizică pot fi executate silit de Fisc, Codul stabilind că sunt exceptate:
• bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole cum sunt uneltele, semințele, îngrășămintele, furajele și animalele de producție și de lucru
• bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel
• alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă
• combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei, socotit pentru trei luni de iarnă
• obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave
• bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziții legale

Totuși bunurile pe care datornicul le folosește în activitatea sa profesională – ca persoană fizică autorizată, de exemplu – nu sunt exceptate de la executarea silită.

De asemenea bunurile nu se sechestrează dacă din valorificarea lor nu s-ar putea acoperi decât cel mult cheltuielile executării silite sau dacă valoarea acestora e mai mică de 1%, în cazul în care valoarea obligațiilor de plată este de peste 500 000 de lei – această ultimă situație se aplică și în cazul executării silite a bunurilor imobile.

Cât de mult se poate opri dintr-un salariu în contul executărilor
Executorul judecătoresc poate să urmărească maximum o treime din salariul net, dar pot exista mai multe tipuri de datorii neachitate – credite neachitate, pensie de întreținere pentru copil etc. – pentru care se face poprire și atunci limita se extinde la maximum jumătate din salariu. Dacă venitul în sine e foarte mic, executorul poate să rețină doar ce depășește jumătate din salariul minim net pe economie.

Redactia Afaceri Poligrafice

Adaugati un comentariu

Lasă un răspuns

Search this website Type then hit enter to search

Caută în tot websiteul

Mai multe...

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
Post Type Selectors
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SEMNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide