Metoda folosită de colorimetrele aduse în discuție în prima parte a acestei serii de articole se numește „metoda tristimulus”. Colorimetrele care folosesc această metodă sunt concepute pentru a măsura lumina aproximativ la fel cum o face ochiul uman.
O altă metodă de măsurare a culorii este „metoda spectrofotometrică”. Instrumentele de măsurare a culorii care utilizează această metodă măsoară caracteristicile spectrale ale luminii și apoi calculează valorile tristimulului pe baza ecuațiilor pentru funcțiile CIE Observator Standard. Pe lângă datele numerice obținute din diverse spații de culoare, instrumentele care utilizează metoda spectrofotometrică pot afișa direct datele spectrale, oferind informații mai detaliate despre obiectul analizat.
Efectul lucios asupra măsurării diferenței de culoare
În figura de mai sus se poate vedea același card care a fost măsurat în articolul din ediția anterioară. De data aceasta măsurătorile au fost făcute cu ajutorul unui instrument sferic d/8. După cum se poate observa, instrumentul sferic nu indică nicio deosebire în privința culorii atunci când diferența speculară este inclusă. Se vede doar efectul pigmentului și nu luciul de suprafață. Acest aspect este util pentru unele aplicații de formulare a culorilor.
Instrumentul sferic poate măsura cardul și prin excluderea diferenței speculare. În cazul acestui card cu suprafață uniformă, citirile sunt similare cu cele ale instrumentului cu geometrie 0°/45°.
Excluderea diferenței speculare în geometria sferică
Instrumentul sferic este alegerea excelentă atunci când se fac măsurători cu reflexie directă (speculară) inclusă. Cu toate acestea, deoarece instrumentul sferic nu este eficient în măsurătorile cu excludere a diferenței speculare, interpretările sunt deseori inexacte. Acest lucru se explică prin faptul că orice simplă curbură sau textură a obiectului analizat va face ca lumina speculară să se lovească în portul de excludere a reflexiei speculare din cadrul instrumentului sferic și o anumită cantitate de lumină speculară să fie inclusă în mod eronat în măsurători.
Efectul texturii asupra măsurării diferenței de culoare
În următorul exemplu sunt prezentate două folii din plastic, singura diferență dintre acestea fiind textura suprafeței. Ambele au suprafața texturată într-o anumită măsură, însă la una dintre ele această caracteristică este mai evidentă decât la cealaltă. Trebuie reținut faptul că, în cazul geometriei sferei, analiza care include reflexia speculară nu indică practic nicio diferență de culoare, ceea ce este corect. Cu toate acestea, rezultatele măsurării diferenței de culoare cu excluderea reflexiei speculare sunt mult mai mici decât ar trebui.
Acest lucru se explică prin faptul că atât măsurarea eșantionului cu textură fină cât și măsurarea eșantionului cu textură pronunțată au oferit valori mai mari decât cele corecte, iar diferența raportată a fost mult mai mică decât este în realitate. Citirile instrumentelor cu geometrie 0°/45° sunt în acest caz mult mai precise și în concordanță cu estimările vizuale.
