Conferința națională “Deşeurile de ambalaje: tendinţe vs.eficienţă”

Impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare

Conferinţa Naţională pe teme de mediu “Deşeurile de ambalaje: tendinţe vs.eficienţă” a fost organizată de Romexpo, Euroexpo Fairs, revista Infomediu Europa (co-organizator) şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), în colaborare cu Ministerul Mediului și a avut loc în cadrul expoziției Pack Expo de anul acesta. Au fost analizate teme de maximă importanță cum ar fi: situaţia actuală în managementul deşeurilor de ambalaje, noutăţi şi soluţii ECO în industria ambalajelor, PNGD – impact şi “paşi” de implementare, circuitul ambalajelor, colectarea selectivă direct de la sursă precum și soluţii privind deblocarea proiectelor de investiţii şi a proiectelor operaţionale.

Așa cum am precizat și în ediția trecută, acest eveniment a fost structurat pe trei tematici:
Managementul deșeurilor de ambalaje: probleme, soluții și obiective;
Impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare;
Inovații și tehnologii în industria de ambalare și etichetare.

În acest articol veți putea afla care este impactul modificărilor legislative.

Raul Pop, Senior Manager la Ernst & Young România a analizat situația deșeurilor de ambalaje din perspectiva companiilor care trebuie să plătească anumite sume la fondul pentru mediu. Pe această temă a fost inițiat un studiu lansat în 26 aprilie, având ca titlu “Ambalajele – riscuri și oportunități”.

Ernst & Young este lider global în materie de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și consultanță în afaceri. Informațiile valoroase și serviciile lor contribuie la creșterea încrederii în piețele de capital și în economiile din întreaga lume.

Studiul “Ambalajele – riscuri și oportunități” are rolul de a expune principalele provocări pe care companiile active din România le întâmpină în ceea ce privește determinarea cu exactitate a obligațiilor față de Fondul pentru Mediu. S-a constatat că sunt firme care tratează subiectul în mod superficial, iar dintre companiile intervievate, peste 90% sunt într-o situație de risc financiar ridicat sau chiar sever cauzat de modul în care își gestionează obligațiile privind valorificarea deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piață în România.

În anticiparea momentului când vor intra în vigoare obligații similare pentru echipamentele electrice și electronice și bateriile sau acumulatorii aferenți, cercetarea acoperă de asemenea și aspecte specifice din practica gestionării acestor obligații.

Din punct de vedere metodologic, sondajul s-a desfășurat în perioada 29 ianuarie-2 martie pe un eșantion de 262 de companii, iar pentru colectarea datelor s-a folosit metodologia CATI (computer assisted telephone interview). Din cadrul fiecărei companii a fost intervievată persoana responsabilă de raportarea către Fondul de Mediu. Interviurile au avut o durată medie de 5 minute, iar opiniile respondenților au fost colectate prin intermediul a 7 întrebări cu răspuns deschis:

1. Cum determinați cantitățile de ambalaje aferente fiecărui produs pus pe piață?
2. Cum raportați către Fondul de Mediu ambalajele în care importați materiile prime?
3. Cum vă descărcați de paleții din lemn recepționați împreună cu mărfurile (produse, ingrediente, materii prime, piese de schimb) recepționați din import sau transfer intra-comunitar?
4. Cum determinați câtă folie din plastic (stretch) primiți împreună cu recepțiile de marfă? Câtă utilizați pentru expediții?
5. Ce sumă aferentă ultimului an fiscal ați achitat către Fondul pentru Mediu în vederea stingerii obligațiilor pentru ambalaje și pungi din plastic?
6. Care sunt categoriile de echipamente electrice și electronice pe care le puneți pe piață (dacă este cazul)?
7. Ce fel de echipamente electrice și electronice includ baterii și acumulatori? Cum determinați cantitățile de baterii și acumulatori puse pe piață (dacă este cazul)?

Răspunsurile au fost evaluate individual și fiecărui răspuns i s-a acordat un scor cuprins între 1 și 5, unde 1 reprezintă cea mai performantă abordare și 5 reprezintă cea mai riscantă:

Nota 1 – Performanță adecvată
Nota 2 – Performanță bună
Nota 3 – Risc mediu
Nota 4 – Risc ridicat
Nota 5 – Risc sever.

Acest studiu s-a adresat companiilor din patru sectoare de activitate, respectiv producție industrială, auto și transport, industria farmaceutică și segmentul comerțului și al bunurilor de larg consum.

Concluziile desprinse din acest studiu au fost că peste 90% dintre firmele chestionate se află în dificultate în ceea ce privește determinarea corectă a bazei de calcul pentru contribuțiile către Fondul pentru Mediu, iar problema se va agrava suplimentar prin intrarea în vigoare a contribuțiilor AFM aferente obligațiilor de valorificare a echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor. Deși apar ușoare variațiuni între cele patru sectoare de activitate analizate, toate se află în zona de risc mediu în ceea ce privește rezultatele unui potențial audit fiscal dedicat cotribuțiilor către Fondul pentru Mediu.

Conform Ernst & Young, situația ar putea fi remediată prin derularea unui audit de sistem pentru determinarea modului de tratare a excepțiilor, precum și distribuirea clară a responsabilităților între departamentele “producătoare” de date și simplificarea atribuțiilor fiecăruia prin automatizarea procesului și eliminarea detaliilor nerelevante la nivel individual.

În continuare a vorbit Mihai Petre, Senior Manager la Deloitte România, membră a Deloitte Touche Tohmatsu Limited din Marea Britanie, care furnizează clienților din sectorul public și privat servicii de audit și consultanță financiară. Prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări, Deloitte pune la dispoziția clienților săi resursele internaționale precum și expertiza locală pentru a-i ajuta să exceleze indiferent de domeniul în care aceștia își desfășoară activitatea. Obiectivul celor 225 000 de profesioniști din Deloitte este acela de a crea un impact vizibil în societate.

 

Revenind la Mihai Petre, prezentarea sa a tratat “Abordări din practica recentă a controalelor desfășurate de Administrația Fondului pentru Mediu”. Referindu-se la ambalaje și deșeurile de ambalaje, domnul Petre a subliniat faptul că cele mai des întâlnite probleme în timpul unui control derivă din lipsa documentelor solicitate sau din faptul că documentele nu conțin suficiente informații referitoare la ambalaje, în special cele terțiare. Pentru determinarea cantității și a greutății ambalajelor se solicită facturile și anexele acestora, avizele de însoțire a mărfii, documentele de transport, declarațiile vamale, fișele tehnice ale produselor și procesele verbale de cântărire. Problemele sunt în general ridicate de evidențele contabile/extracontabile, listele de inventar, contractele între părțile implicate în tranzacții, inclusiv în cazul produselor ce poartă marca proprie, precum și probleme legate de documentele de transport.

În ceea ce privește ecotaxa, se prevede plata a 0,1 lei pentru fiecare pungă și sacoșă de cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile.

Responsabili pentru colectarea acestor taxe sunt operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, respectiv pungile și sacoșele fabricate în România și operatorii care introduc pe piața națională ambalaje de desfacere achiziționate din afara spațiului țării. Agenții economici au obligația să dețină buletine de analiză, certificate sau alte documente care atestă compoziția materiei prime/materialului din care sunt confecționate pungile/sacoșele, în original sau copie legalizată.

Începând cu 1 iulie 2018 se interzice introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire (cu o grosime mai mică de 50 microni) și foarte subțire (cu grosimea mai mică de 15 microni), iar din 2019 va fi interzisă comercializarea acestora.

Domnului Petre i-a urmat Adrian Dobre, Managing Director MULTIVAC România, care este una dintre cele mai importante companii la nivel mondial de pe piaţa utilajelor şi echipamentelor de ambalat din industria cărnii. MULTIVAC oferă soluţii personalizate, dezvoltând linii complete de ambalare pentru producătorii industriali, dar şi pentru companiile mici şi mijlocii.

În ianuarie 2018, Uniunea Europeană a lansat o nouă strategie obligatorie privind materialele plastice, la care toți jucătorii din industrie vor trebui să se adapteze. Adoptarea acestei strategii se află în strânsă legătură cu cu faptul că în 2014 s-au produs la nivel global 320 milioane de tone de carne și 311 milioane de tone de plastic. Dacă se continuă în același ritm, studiile arată că în 2050 va fi mai mult plastic în oceane decât pește. 20% din producția de țiței va fi folosită pentru producerea plasticului, față de numai 6% care se folosește la momentul actual, iar producția de mase plastice va ajunge la 1 124 milioane de tone.

Referindu-se în continuare doar la ambalaje și nu la întreaga producție de mase plastice, în contextul în care 52% din deșeurile generate de masele plastice provin din ambalaje, domnul Dobre a arătat că 14% sunt colectate și doar 2% ajung să fie reciclate circular, 32% sunt aruncate, 40% sunt îngropate și 14% sunt incinerate, aceasta fiind situația la ora actuală.

În aceste condiții este necesară o strategie care să aibă ca țintă trecerea de la economia liniară la economia circulară. Este o țintă ambițioasă și posibil de atins, dar nu în condițiile industriei de astăzi. În România datele furnizate de la Eurostat arată că în 2014 aveam 172 milioane de tone de deșeuri generale, din care 0,6% ajungeau în gropi ecologice, 3,7% erau reciclate și 94% îngropate. Dar în privința acestor cifre domnul Adrian Dobre și-a exprimat poziția circumspectă.

În 2017 Comisia Europeană a adoptat un plan prin care toate materialele plastice să fie reciclabile până în anul 2030. Ceea ce se dorește prin această strategie este ca reciclarea să fie profitabilă, să se reducă deșeurile din plastic, să se pună capăt poluării și să se stimuleze inovarea. Punctele principale ale acestei strategii vizează norme pentru designul ambalajului care să asigure reciclarea, cererea pentru asumarea unor angajamente voluntare ale industriei pentru reciclare și măsuri în vederea reducerii cantităților de ambalaje care nu sunt necesare.

Întreaga industrie auto s-a schimbat de când s-a interzis benzina cu plumb. Industria aparatelor frigorifice și a deodorantelor a fost schimbată radical, la fel și industria corpurilor de iluminat după ce s-a interzis becul cu filament. În mod sigur ambalajele se vor schimba și ele în decurs de zece ani. Dar cum?

Cu această întrebare meditativă s-a încheiat cea de-a doua parte a conferinței naționale “Deşeurile de ambalaje: tendinţe vs. eficienţă”. Cititorii care vor să aprofundeze subiectul pot găsi informații suplimentare pe website-ul www.infomediu.eu și în revista Infomediu Europa, singura revistă tipărită pe hârtie reciclabilă.

Redactia Afaceri Poligrafice

Adaugati un comentariu

Facebook
Telegram
Skype
WhatsApp
Email
Vizualizari:

Companii promovate in apropiere

Articole Asemanatoare

Anunturi recente

Inchide

Caută în tot websiteul

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
ARTICOL
Search in pages
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SIGNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide