Un punct de maximă atracție a târgului Pack Expo de anul acesta (16-19 mai) a fost conferinţa naţională pe teme de mediu „Deşeurile de ambalaje: tendinţe vs. eficienţă” organizată de Romexpo în parteneriat cu Euroexpo Fairs, revista Infomediu Europa, Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară ( FADI) și Ministerul Mediului, conferință unde au fost prezenţi speakeri de top care au stârnit interesul a peste 120 de participanţi – reprezentanţi de companii, autorităţi, mass-media. Revista AP a fost și ea unul dintre sponsorii acestui eveniment.
Principalele teme dezbătute au fost taxa pe ambalaj, managementul deşeurilor, impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare, dar şi tehnologiile inovatoare folosite în producţia de ambalaje şi etichete. Aceste teme de importanță majoră pentru protecția mediului au fost propuse de către reprezentanţi ai Ministerului Mediului, preşedinţi de asociaţii, distribuitori de echipamente, producători de ambalaje şi etichete, printre care Mihai Petre ( DELOITTE România), Raul Pop ( Ernst & Young România), Mariel Petric ( Cora Trade), Linda Mauksch ( ALPLA Group), Nathalie Bonk ( Webomatic), Constantin Chiriac ( ROMPAP) şi Gabriel Moiceanu ( FADI).
Organizarea conferinței a fost structurată pe trei tematici:
Managementul deșeurilor de ambalaje: probleme, soluții și obiective;
Impactul modificărilor legislative în materie de ambalaje asupra industriei alimentare;
Inovații și tehnologii în industria de ambalaje și etichete.
În debutul conferinței, Ion Cîmpeanu – secretar de stat la Ministerul Mediului – a vorbit despre deșeurile de ambalaje și despre ordonanțele 211 și 165 care urmează să modifice legea mediului, precum și despre o campanie de promovare susținută la nivel național în vederea unei colectări mai eficiente a deșeurilor.
În continuare a vorbit Bogdan Petru Alexa – președinte al Autoritatății Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – o autoritate ce reglementează, monitorizează și controlează activitățile din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, apă și canalizare, transport public local și salubrizare a localităților. Domnul Alexa și-a exprimat convingerea asupra faptului că legislația din România în domeniul serviciilor publice de salubrizare a localităților e armonizată cu directivele cadru ale Uniunii Europene, iar Ministerul Dezvoltării a prevăzut foarte clar ceea ce trebuie să facă autoritățile publice locale, operatorii de salubrizare și toți factorii implicați. Există obligația de a colecta selectiv pe patru fracții – deșeuri din plastic/metal, hârtie, sticlă și deșeuri menajere, iar în situația în care nu se poate, pe minimum două fracții.
Legat de țintele asumate de țara noastră prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, trebuie să se ajungă la o colectare selectivă pentru minim 50% din masa totală a deșeurilor.
A urmat Gabriel Moiceanu, președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) care a vorbit despre ADI-uri.
Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) au preluat problematica deșeurilor de la nivel național prin implementarea proiectelor de management integrat. Sunt județe care au reușit să pună pe un făgaș corect acest management al deșeurilor. ADI-urile au avut ca prim obiectiv rezolvarea problemelor istorice, respectiv închiderea depozitelor vechi. Un alt obiectiv a fost și crearea de infrastructură care la ora actuală este realizată în 36 dintre județele din România și constă în depozite conforme, stații de sortare, de compostare, instalații de tratare mecanico-biologică, sisteme complexe de preluare a gazului de depozit. O parte dintre ambalajele de pe piață se regăsesc în deșeurile municipale care sunt trecute în responsabilitatea ADI, pentru că după crearea infrastructurii de tratare a deșeurilor municipale sunt obligați să atingă o serie de indicatori ce se regăsesc în legile 196 și 211. Aceste servicii au fost delegate către operatorii de salubritate, care conform discuțiilor avute au obligația legală să colecteze deșeurile separat. Este vorba despre o asumare de răspundere la nivel de localități, care conform legii 101 a salubrității au obligația din 2014 să colecteze separat.
După aceste prime intervenții făcute de reprezentanții Ministerului Mediului s-a trecut efectiv la prezentările incluse în prima tematică a conferinței. A luat cuvântul Cecilia Martin – consilier în Ministerul Mediului – care a prezentat o serie de fotografii din județul Bihor, mai precis dintr-o comună cu trei mii de locuitori formată din satele Sălacea și Otomani unde s-a demarat un proiect de colectare separată a deșeurilor, după care a fost prezentat și un scurt videoclip pe această temă în care se arăta cum deșeurile din hârtie și carton sunt colectate în saci albaștri, deșeurile din plastic și metal sunt depozitate în saci galbeni, iar pubela pentru colectarea deșeurilor din sticlă și cea pentru deșeuri menajere sunt inscripționate în trei limbi – română, maghiară și limba romă – reprezentând cele trei comunități care trăiesc acolo. Referitor la Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, doamna Martin a menționat că a fost aprobat prin hotărâre de guvern anul trecut la sfârșitul lui decembrie, perioada de planificare a acestuia fiind 2018 – 2025. Acest plan național de gestionare este obligația fiecărui stat membru al Uniunii Europene, fiind totodată și o condiționare pentru finanțare până în 2020. Metodologia elaborării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor a fost făcută după următoarea structură: mai întâi au fost analizate actele normative existente, apoi s-a trecut la analiza instituționalizată, analiza situației existente referitoare la cantități, capacități, infrastructură existentă, apoi la identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor și țintelor.
A urmat Constantin Chiriac, director executiv al ROMPAP (Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie), organizație care are în componență toți fabricanții de carton ondulat, hârtie și celuloză din România, fiind totodată și principalul producător de ambalaje din hârtie și carton. Important este faptul că în cadrul acestui sector activează singurele societăți comerciale ce reciclează și valorifică maculatura colectată și o transformă din nou în hârtie, inclusiv deșeurile provenite de la ambalajele din carton ondulat. Domnul Chiriac a reamintit faptul că încă din anul 1994 directivele europene au prevăzut pentru toate țările din Uniunea Europeană obligativitatea trecerii la colectarea selectivă a deșeurilor, iar toate legile care au urmat au încercat de fapt să pună în aplicare aceste directive. Dar legile – în opinia domnului Chiriac – sunt pline de ambiguități deoarece există contradicții de la o lege la alta.
„Ne trebuie legi corecte, legi fără dedicație politică sau economică”, a concluzionat domnul Chiriac. Această stare de fapt este, în opinia sa, motivul pentru care nu se face colectarea selectivă.
Soluția pe care o propune domnul Chiriac este modificarea legilor astfel încât responsabilii vizați de aceste legi să nu mai aibă posibilitatea să le interpreteze după bunul plac. Dacă la ora actuală nivelul de colectare a deșeurilor s-a realizat într-o proporție corespunzătoare, aceasta se datorează investitorilor privați și nu administrațiilor publice locale. Domnul Chiriac a propus modificarea acestor legi astfel încât să prevadă sancțiuni capitale pentru cei care nu fac colectare selectivă, stimularea în continuare a colectorilor și reciclatorilor privați, acordarea avizelor pentru mediu și funcționare de către Ministerul Mediului conform directivelor europene și a legilor în vigoare. Desigur este nevoie și de măsuri de conștientizare și de educare a populației, dar educarea fără o lege precisă nu se va putea realiza.
În încheierea discuțiilor care au vizat prima dintre cele trei tematici ale conferinței, Gabriel Moiceanu – președintele Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) – a dorit să sublinieze faptul că Garda de Mediu controlează toate autoritățile locale în ceea ce privește procedura de colectare selectivă a deșeurilor. Se dau termene și amenzi, pe care Curtea de Conturi le impută primarilor. Autoritățile locale trebuie să se asigure că operatorii de salubritate și cetățenii respectă normele de selectare a deșeurilor.
