Industria tipografica, a productiei publicitare si a ambalajelor din Romania se confrunta cu o provocare majora: lipsa acuta de personal calificat. Aceasta criza afecteaza nu doar performanta companiilor si calitatea serviciilor oferite, ci si capacitatea de inovare si adaptare la noile cerinte de pe piata europeana si globala. In conditiile in care digitalizarea, sustenabilitatea si noile reglementari europene cer competente tehnice si manageriale tot mai avansate, deficitul de forta de munca bine pregatita devine un risc strategic pentru intreaga industrie.
In acest context foarte stringent si actual, Conferinta a oferit cadrul ideal pentru un dialog deschis intre mediul de afaceri, mediul academic si factorii de decizie publica pentru identificarea de solutii comune: formare profesionala adaptata, parteneriate educationale, programe de atragere si retentie a tinerilor si mecanisme de finantare pentru dezvoltarea competentelor.
In deschiderea Conferintei, dna Mirela Marica a prezentat cele mai recente date Eurostat care ilustreaza situatia actuala a industriei tipografice romanesti. Romania numara aproximativ 2 000 de companii tipografice, cu o cifra de afaceri de circa 1,8 miliarde de euro si un total de 14 000 de angajati, in scadere de la 20 000 in 2015. Majoritatea firmelor (circa 90%) sunt microintreprinderi cu mai putin de 10 angajati, iar companiile mijlocii si mari sunt concentrate in Bucuresti, Cluj, Brasov, Iasi si Timisoara.
Dumneaei a subliniat ca segmentul cu cea mai mare crestere a cifrei de afaceri este reprezentat de ambalaje si etichete, urmat de materialele publicitare, in timp ce presa scrisa continua sa inregistreze un declin semnificativ, din cauza digitalizarii si a retelelor sociale.
Totodata, dna Marica a evidentiat avantajul competitiv al Romaniei in privinta costului fortei de munca, cu un salariu mediu anual pe angajat de aproximativ 10 000 de euro, comparativ cu media europeana de 33 000 de euro. Totusi, salariile mai mici aduc riscul migratiei fortei de munca calificate catre pietele externe. Dupa pandemia de COVID-19, tipografiile romanesti au resimtit cresteri ale costurilor, inclusiv dublarea pretului hartiei si majorari repetate ale salariului minim, ceea ce a pus presiune pe managementul firmelor pentru a mentine calitatea produselor si a atrage personal calificat.
La finalul cuvantului introductiv, dna Director Executiv a evidentiat importanta educatiei in domeniul tipografic, proiect permanent al Asociatiei Tipografilor „Transilvania”, mentionand implicarea activa a elevilor si studentilor in Conferinta si accentuand nevoia de formare pentru viitorul industriei.
Panelul I: Industria in criza – lipsa de personal si solutiile companiilor
Dl Gabriel Petrea, Director General al Imprimeriei Arta Grafica, a evidentiat doua provocari majore cu care se confrunta tipografiile in prezent. Prima tine de disponibilitatea efectiva a fortei de munca: dificultatea de a recruta si forma personal pentru a ocupa posturile necesare operatiunilor zilnice afecteaza ritmul productiei si capacitatea firmelor de a creste cifra de afaceri. A doua provocare este legata de schimbarea de mentalitate a salariatilor din 2025, considerabil diferita fata de cea din anii ’90, ceea ce impune adaptarea stilului managerial.
Dl Petrea a subliniat ca aceasta problema nu este specifica Romaniei, ci se regaseste la nivel european, afectand dezvoltarea companiilor si capacitatea de a raspunde cererii de pe piata. In cadrul experientei sale internationale, dansul a mentionat vizita la un targ de print din China, unde automatizarea a devenit necesara din cauza lipsei interesului tinerilor pentru munca fizica, chiar si intr-o tara cu o populatie de peste un miliard de locuitori. Concluzia sa a fost ca managerii trebuie sa se adapteze acestei noi realitati, sa mentina angajatii existenti, dar si sa creeze o cultura organizationala atractiva, capabila sa fidelizeze forta de munca calificata.
Unul dintre exemplele pozitive de stabilitate si adaptare la noile realitati ale pietei muncii a fost oferit de compania Rottaprint din Apahida, judetul Cluj, reprezentata de dna Diana Handra. Fondata in 1991, Rottaprint este una dintre cele mai importante tipografii de ambalaje si etichete din Romania, cu aproximativ 300 de angajati si o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro, din care 25% provin din exporturi catre piete precum Germania si Ungaria.
Compania a construit o cultura organizationala bazata pe stabilitate si spirit de echipa, definindu-se ca „o familie” in care angajatii cresc impreuna cu firma. Majoritatea membrilor echipei de management provin din interiorul companiei, fiind oameni care au evoluat profesional in decursul a zeci de ani. Media vechimii in companie este de aproximativ noua ani, iar exemplele de cariere pe termen lung sunt numeroase.
Rottaprint mizeaza pe atragerea tinerilor absolventi printr-o prezentare realista, dar atractiva a industriei poligrafice, subliniind componenta tehnologica avansata a domeniului. Echipamentele moderne, complet automatizate si digitalizate, transforma activitatea tipografica intr-un mediu de lucru dinamic si high-tech.
Pe langa investitiile tehnologice, compania a implementat, de mai bine de 12 ani, un sistem de management japonez – Kaizen – inspirat de modelul Toyota. Acesta promoveaza disciplina, ordinea, simplitatea si eficienta prin valorificarea ideilor fiecarui angajat. Aplicarea principiilor Kaizen a dus la optimizarea proceselor, la reducerea risipei si la cresterea performantei generale. Rottaprint a reusit sa-si dubleze cifra de afaceri dupa introducerea acestui sistem, un rezultat care reflecta impactul pozitiv al unei culturi organizationale orientate spre imbunatatire continua.
O alta componenta esentiala a succesului companiei o reprezinta dezvoltarea carierei angajatilor. Fiecare membru al echipei este incurajat sa se perfectioneze si sa isi largeasca competentele – inclusiv prin formare polivalenta, care permite trecerea de la o specializare tehnica la alta. Astfel, tipografii pot deveni DTP-isti, iar angajatii sunt sprijiniti sa-si atinga potentialul profesional maxim.
Panelul II: Educatie si formare — cum pregatim specialistii pentru o industrie in schimbare?
In cea de-a doua parte a Conferintei, dedicata educatiei si formarii profesionale, discutia s-a concentrat pe provocarile sistemului de invatamant preuniversitar si pe relatia tot mai fragila dintre scoala si piata muncii. Dna Mirela Marica a subliniat importanta colaborarii dintre tipografii si institutiile de invatamant, amintind ca, de-a lungul anilor, elevii de la liceul de productie media din Cluj au efectuat practica in companii din domeniu, iar unele firme au investit in formarea propriei forte de munca, cu rezultate remarcabile.
Dna Crenguta Parvulescu, profesor la Colegiul Tehnic Media din Bucuresti, a atras atentia asupra dificultatilor majore intampinate in invatamantul profesional din domeniul poligrafiei si al productiei media. Desi colegiul are o traditie de peste 75 de ani in formarea specialistilor tipografi, interesul pentru aceste meserii a scazut considerabil. Problema, a aratat ea, nu tine doar de elevi, ci mai ales de parinti, care nu isi mai doresc pentru copiii lor un parcurs legat de scoala profesionala.
In contextul in care oferta educationala a liceelor este tot mai generoasa, iar admiterea s-a relaxat, multi elevi prefera liceul teoretic in locul invatamantului profesional. Consecinta este dubla: clase greu de format si absolventi care, odata terminati cei trei ani de scoala, nu isi gasesc locuri de munca, ceea ce ii determina sa continue studiile in liceu, in loc sa intre pe piata muncii. Spre deosebire de alte orase, cum este Clujul, unde colaborarea dintre scoli si tipografii a dus la o rata buna de angajare a absolventilor, in Bucuresti sistemul ramane dezechilibrat.
Pe de alta parte, dna Clara-Maria Popa, director al Liceului Tehnologic „Victor Jinga” din Sacele, a explicat concret cum pot interveni agentii economici atunci cand au nevoie de personal calificat. Acestia se pot adresa unei unitati de invatamant pentru a initia, impreuna, un proces de autorizare prin ARACIP (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar). Dupa parcurgerea procedurilor si obtinerea acreditarii, scoala poate pregati elevi pe domeniul solicitat, in colaborare directa cu compania.
Desi procesul birocratic nu este simplu, el este perfect fezabil, a subliniat dna Popa, mai ales atunci cand agentul economic ofera sprijin logistic — de exemplu, gazduind practica elevilor in propria unitate de productie. In lipsa unor ateliere complet dotate la nivelul scolii, acest parteneriat devine esential pentru functionarea programului.
Totusi, reticenta fata de invatamantul profesional nu este specifica doar marilor orase. Potrivit dnei Popa, in intreaga tara parintii isi incurajeaza copiii sa urmeze liceul si facultatea, chiar si atunci cand perspectivele de angajare sunt incerte. In aceste conditii, sprijinul industriei pentru a face atractive meseriile tehnice devine vital — atat prin implicarea directa in formare, cat si prin exemple de succes care sa redea prestigiu profesiilor din sectorul tipografic si media.
Dl Tiberiu Dobrescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Calificari si profesor universitar la Facultatea de Inginerie Industriala si Robotica din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, a aratat ca in ultimii 15 ani domeniul tiparului si ambalajelor a cunoscut o crestere semnificativa, atat din punct de vedere al valorii productiei – care aproape s-a dublat, ajungand la circa 2 miliarde de euro, cat si al gradului de automatizare. Aceasta evolutie a redus necesarul de personal, dar a crescut nivelul de calificare cerut angajatilor.
Dumnealui a subliniat importanta parteneriatului dintre mediul educational si industrie in actualizarea standardelor de formare profesionala, astfel incat competentele dobandite sa corespunda realitatilor tehnologice din tipografii si ateliere. Denumirile unor ocupatii au ramas invechite, in timp ce cerintele s-au schimbat radical, ceea ce impune o revizuire a nomenclatorului.
Dl Dobrescu a atras atentia ca simpla calificare de nivel 3 sau 4 nu mai este suficienta pentru operarea echipamentelor moderne si ca este nevoie de formare postliceala sau universitara, eventual prin programe duale. A mentionat ca Politehnica din Bucuresti deruleaza trei programe relevante – logistica, sisteme de productie digitala si robotica – cu grad mare de ocupare, iar multi studenti lucreaza inca din timpul facultatii.
In privinta deficitului de forta de munca, dl profesor a remarcat ca nu este vorba doar despre lipsa de calificare, ci despre lipsa generala de personal disponibil. Migratia tinerilor bine pregatiti spre salarii mai mari din Uniunea Europeana complica situatia, iar o eventuala crestere masiva a salariilor interne ar putea afecta competitivitatea firmelor. Solutia, in opinia sa, este mentinerea unui echilibru intre investitia in automatizare si fidelizarea specialistilor formati in Romania, printr-o colaborare stransa intre scoala, universitate si mediul economic.
In incheierea discutiei dedicate educatiei si formarii profesionale, Mirela Marica a adus in atentie un exemplu concret de continuitate in meserie si de legatura intre generatii: cazul Irinei Pinta, fiica unui tipograf, Directorul de Producţie la Imprimeria Arta Grafică din Bucuresti. Ea este astazi graphic designer, activand direct in relatie cu tipografiile si ocupandu-se atat de partea creativa, cat si de pregatirea pentru tipar a materialelor. Tanara a fost invitata sa vorbeasca despre experienta sa si despre participarea la concursul organizat de Intergraf, „Strategii pentru a atrage tinerii in industria tipografiei”, destinat tinerilor sub 25 de ani.
Irina Pinta a descoperit tema concursului prin intermediul tatalui ei, Daniel Pinta, responsabil de productie la Imprimeria „Arta Grafica”, si a abordat-o din perspectiva propriei generatii, confruntata cu schimbarea radicala a modului in care este consumata informatia. Ea a subliniat ca, desi mediul digital domina comunicarea, tiparul continua sa aiba un rol esential si tangibil in transmiterea mesajelor, mai ales in domenii precum ambalajele, etichetele sau materialele promotionale.
In eseul sau, dar si in activitatea profesionala, Irina a pledat pentru stimularea creativitatii, echilibrul intre munca si viata personala, instruirea practica continua si oferirea unor trasee clare de cariera tinerilor din domeniu. Totodata, a evidentiat importanta spiritului antreprenorial, povestind ca si-a infiintat recent propria firma de grafica si design.
Pentru Mirela Marica, prezenta Irinei a fost o dovada vie ca meseria de tipograf se poate transmite in familie, dar si ca noile generatii pot aduce un suflu modern si optimist unei industrii in permanenta transformare. Ea a remarcat ca tiparul ramane o profesie cu viitor, ancorata intr-o cultura a calitatii si a colaborarii, unde inovatia tehnologica se impleteste cu traditia.
Conferinta s-a incheiat cu prezentarea de catre Gabriel Petrea, Presedintele ATT, a concluziilor si proiectelor viitoare. ATT subliniaza importanta formarii profesionale, de la liceu la doctorat, si a modernizarii echipamentelor pentru a atrage tinerii in industrie. Cultura organizationala sanatoasa si valorile firmei sunt considerate esentiale pentru mentinerea angajatilor calificati.
Printre proiectele viitoare ale asociatiei se numara un studiu international al industriei tiparului, in parteneriat cu asociatii din Europa Centrala si de Est, precum si Conferinta ATT din 17 octombrie 2025, cu teme legate de EUDR, ambalaje si statistici de piata. Evenimentul se va incheia cu o vizita la tipografia Arta Grafica, unde a fost instalata o masina de tipar Heidelberg XL 70×100, finantata prin PNRR pentru eficienta energetica.
