Același studiu mai arată că un procent de 48% din cei care au lucrat de acasă în perioada pandemiei își doresc (mult sau foarte mult) să reînceapă lucrul de la birou, pe când numai 18% au precizat că își doresc (puțin sau foarte puțin) acest lucru. Cel mai puțin vor să revină la munca de la birou tinerii cu vârste cuprinse între 25-45 de ani, dar și cei cu studii superioare și angajații din Capitală. Opțiunile sunt împărțite egal, dat fiind că aproape același procent (49%) din românii intervievați au precizat că se simt inconfortabil sau foarte inconfortabil cu reîntoarcerea la munca de birou tradițională. În ceea ce privește stabilitatea locurilor de muncă împărțite pe domenii, sondajul a arătat că cele mai echilibrate și stabile sectoare sunt cele de IT/ telecom, HR și marketing – tocmai de aceea angajații care lucrează în aceste domenii nu doresc să își schimbe locul de muncă în viitorul apropiat. Din contră, angajații care își caută activ locuri de muncă noi activează în domenii precum contabilitate-financiar, transporturi, turism și în sectorul de call-center. Care au fost domeniile cele mai afectate? În timp ce sectoarele de IT/telecom au fost foarte puțin afectate, o parte importantă a personalului din vânzări, producție/logistică sau turism/alimentație și-a pierdut locul de muncă, mulți au intrat în șomaj tehnic sau au suportat reduceri salariale. Potrivit studiului, cei mai afectați de pierderea locului de muncă sunt angajații cu vârste cuprinse între 45-54 de ani din mediul rural și din orașe medii ca mărime, cu un nivel al educației mediu și submediu. Totodată sondajul a arătat și că șomajul tehnic a afectat cu precădere grupa angajaților de gen feminin din orașe medii, cu educație medie. Pentru 27% din participanții la studiu nu s-a schimbat nimic la locul de muncă, în schimb 19% din aceștia și-au pierdut serviciile, 16% sunt în prezent în șomaj tehnic, iar 23% au suportat fie micșorări salariale sau diminuări ale beneficiilor, fie reducerea normei de muncă în comparație cu persoanele aflate în funcții de conducere.
Care sunt cele mai mari surse de emoții pentru români în acest moment, după starea de panică resimțită la începutul anului? Cele mai puternice emoții sunt date de îngrijorare cu un procent de 46%, majoritar în rândul femeilor, urmat de optimism (40%) și tensiune (38%). Studiul a mai arătat că deși bărbații fac mai ușor față avalanșei emoționale, fiind mai pragmatici și mai optimiști cu privire la viitor, femeile au mai multe rețineri în realizarea planurilor de adaptare la situație. Angajații din producție sunt mai îngrijorați, dar în același timp și mai pragmatici și optimiști, pe când actualii sau foștii angajați din domeniul serviciilor, deși sunt tensionați, se consideră mai privilegiați decât cei din alte sectoare de activitate. Printre categoriile care se consideră mai privilegiate și sunt totodată mai încrezătoare cu privire la viitor se numără și cei cu o vechime mai mare într-un anumit domeniu, cu precădere persoanele cu experiență de peste 5 ani sau la nivel de management. În același timp, cei aflați la început de carieră trăiesc emoții amestecate de plictiseală, singurătate și impulsivitate. În Capitală există cel mai mare procent al angajaților ce lucrează de acasă (65%), în timp ce procentul celor care continuă să lucreze de la un birou este de numai 22%. Sondajul a subliniat și ruptura între cei care au lucrat în regim remote (femei și tineri cu vârste între 18 și 34 de ani, cu educație superioară) și cei care au mers în continuare la serviciu pentru a asigura condițiile de bază pentru prima categorie. Cei care au continuat să meargă la locul de muncă au fost cu precădere bărbați cu vârste peste 45 de ani din mediul urban mic și mediu sau rural, cu educație primară sau medie. Angajații care au lucrat de acasă au avut provocări diferite în funcție de vârstă: dacă cei mai tineri sunt nemulțumiți de izolarea socială, cei mai în vârstă au fost nevoiți să dobândească noi deprinderi și să gestioneze zile încărcate atât de responsabilități familiale cât și de muncă. Alina Stepan, Country Manager Ipsos România, a adăugat, potrivit ipsos.com: „Într-un mod poate incorect politic, aș putea spune că cei privilegiați au stat acasă, pe când cei defavorizați au mers la serviciu pentru a face acest lucru posibil. #staiacasasalveazavieti nu este un drept pentru toată lumea, atâta vreme cât, parafrazându-l pe Orwell, unii sunt mai egali decât alții. Unii au salvat viețile celor de acasă mergând la lucru, ceea ce nu e valabil doar pentru personalul medical”. Manuela Guțe, HR Senior Vice President în cadrul Ipsos, a adăugat la rândul său: „Perioada pe care o traversăm reprezintă un test atât pentru angajatori, cât și pentru angajați: fiecare trebuie să facă eforturi pentru a supraviețui profesional în condiții mai puțin obișnuite, posibil pe termen nedefinit. În contextul unui mediu de business instabil și nesigur este important să putem privi matur și responsabil aceste schimbări și să învățăm să gestionăm optim ambiguitatea, aceasta devenind practic noua normalitate”.
Sondajul la care au participat 4 221 de români a fost desfășurat în perioada 11-17 mai 2020, pe platformele BestJobs, eJobs, Hipo.ro și Undelucram.ro, iar participanții au avut vârste cuprinse între 18 și 55 ani.
