Despre demonizarea recentă a unei „fițuici“ formidabile numită revista Certitudinea

Miron Manega precizează că deși „Certitudinea” părea ignorată de „cerberii sistemului”, clasată drept publicație obscură și numită „fițuică”, diverse institute îi analizau „cu lupa” fiecare text și fiecare virgulă. Reprezentantul publicației se declară uimit că această „fițuică” a reușit să provoace atât de multe reacții împotriva ei, fiind în ultima perioadă de-a dreptul demonizată de mass-media românească prin mijloace care amintesc de Tribunalul Poporului anilor ’50. Manega afirmă că revista „Certitudinea” – care încă supraviețuiește din vânzări – se face vinovată doar de delictul de a fi rostit adevărul cu orice risc. „Programul” mass-mediei românești și-a propus să strivească revista calificând-o drept „ziar extremist, antieuropean, antioccidental, antiglobalist, antivaccinist și, mai ales, putinist”, însă Manega afirmă că ea nu a fost strivită, ci este mai puternică dat fiind că în jurul ei s-a polarizat și o mișcare de solidaritate, egală în forță cu cea a detractorilor. „Certitudinea” a depășit acest test de anduranță și a dovedit, prin reacția de simpatie generată, că nu era doar o scânteie, ci un foc care s-a transformat într-un adevărat incendiu public.

În încercarea de a face un scurt rezumat al celor mai vizibile dejecții „aruncate asupra CERTITUDINII”, Miron Manega plasează în vârful clasamentului „Europa Liberă”, care i-a transformat declarațiile și le-a sintetizat sub acest titlu: „Secretari PCR, parlamentari AUR și avocați promovați de Sputnik, autori ai revistei anti-UE distribuită la TNB”. „Europa Liberă” i-a transformat răspunsurile la întrebările capcană, modificându-le sensul. Manega a anunțat cu această ocazie faptul că numărul 109 al „Certitudinii” va conține aproape integral articolul din „Europa Liberă”, cu explicațiile de rigoare. De asemenea, a precizat că a fost contactat de către postul de televiziune Pro Tv, care i-a solicitat acceptul de a se lăsa înregistrat, însă acesta a acceptat să răspundă doar în direct sau în scris. Din declarațiile făcute, Pro Tv a păstrat răspunsul la o singură întrebare: știa Manega că ziarul va fi distribuit la TNB? Răspunsul: nu era la curent cu acest lucru.

Pro TV-ului nu i-a plăcut nici răspunsul la o altă întrebare și drept urmare nici nu l-a mai publicat, respectiva întrebare fiind următoarea: „Potrivit conducerii teatrului și Ministerului Culturii, ziarul ar avea un conținut care «ar putea face propagandă unor interese străine României». Mai mult, potrivit reprezentanților teatrului, ziarul ar fi unul naționalist. Cum comentați aceste aspecte?”. Răspunsul nepublicat de Pro Tv a fost dat publicității de către Miron Manega: „Că acest ziar «ar putea face propagandă unor interese străine României» este o calomnie și nu detaliez. Pot să vă arăt, în schimb, «declarația de principii» a «CERTITUDINII», publicată atunci când a apărut. Nimic, absolut nimic nu s-a schimbat de atunci încoace (2009 – pagina web, 2017 – revista print):

„CINE SUNTEM. În sensul strict al inițiativei acestui proiect cultural, suntem câțiva: subsemnatul și «colaboratorii» din caseta tehnică. În sensul mai larg, al apartenenței la o comunitate spirituală care desfide apologia deznădejdii, credem că e vorba de un popor. Există încă un popor român din care nu ne e rușine să afirmăm că facem parte. De aceea colegiul redacțional este alcătuit dintr-o echipă de profesioniști atemporali, prin urmare prezenți. Contemporaneitatea lor nu mai trebuie demonstrată, a făcut-o deja istoria. Suntem, așadar, o echipă mare și actuală, din care fac parte atât cei care întâmplător nu mai sunt, cât și cei trăitori care au apucat să fie, precum și cei care își caută corect matca identității prin cultură”.

Mai departe, „declarația de principii” a „Certitudinii” menționează că scopul publicației este de a aduce ceva nou sub aspectul originalității textelor, să arate că realitatea românească profundă este altfel decât cea prezentată la televizor, să popularizeze sistemul de valori care a generat cultura românească de calitate și să demonstreze că acest sistem poate avea și target și audiență. „Vrem să creăm o platformă de vizibilitate publică tuturor celor care au ceva important și coerent de rostit în urgisita cultură română. Vrem, în ultimă instanță, să susținem demnitatea de a fi român, în locul rușinii de a fi român, prin toate argumentele corecte ce ne stau la îndemână. Pentru că nu e sănătos să te simți vinovat de faptele rușinoase ale unora, așa cum nu e corect să te bați în piept cu performanțele altora.”

Miron Manega precizează că „Certitudinea” este o publicație naționalistă, însă naționalismul este înțeles aici drept „românism”, drept adeziunea la un sistem de valori identitare și nu drept ura față de sistemul de valori al altora. Acesta a adăugat că pentru „paradigma urii” există termenul de „șovinism”, care a fost scos oarecum din circulație, iar sensul lui a fost parțial transferat naționalismului. În plus, de-a lungul timpului, publicația a fost acuzată că ar fi antisemită, antirusească sau chiar antimaghiară, însă Manega afirmă că aceste acuzații nu sunt adevărate, că revista este în schimb „împotriva a tot ce este antiromânesc”. Concluzia articolului este aceea că întreaga campanie împotriva revistei „Certitudinea” este un eșec: „Îmi permit să-i întreb pe autorii acestei cabale sfruntate: doar atâta puteți? Nu încercați ceva mai eficient, mai stalinist? De pildă să interziceți pur și simplu revista și să-l arestați pe autor?…”

„Certitudinea” își continuă activitatea, drept dovadă și faptul că în perioada 30 martie – 2 aprilie la Palatul Brătianu de pe Str. Visarion Nr. 4-6 are loc „Salonul Cultural 2022”, organizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, în parteneriat cu Fundația Ion. I. Brătianu. În cadrul evenimentului va fi expus și proaspătul volum 2 al Antologiei „Certitudinea”.