Imagine generata de AI cu Christoph Gamper, Gilbert Durst, Julius Durst si Richard Piock
Oricine a vizitat Brixen stie cat de importanti sunt muntii. Aproape de fiecare data cand am fost acolo, existau povesti despre alpinisti sau despre maretia dealurilor din jur – un mod de a sublinia cat de profund este legata compania DURST de regiunea sa.
Julius si Gilbert Durst au fondat compania in incinta unei foste fabrici de bere. Locatia s-a dovedit a fi ideala, dispunand de o pardoseala solida pentru utilaje, conditii stabile si, poate cel mai important, locul unde totul a inceput.
Originea numelui de familie Durst dateaza cel putin din secolul al XVII-lea, posibil chiar din secolul al XVI-lea, fiind un nume german respectat in Tirolul de Sud. Radacinile germane au fost intotdeauna importante si chiar in zilele noastre vizitatorii DURST observa ca germana sau engleza sunt vorbite mai frecvent decat italiana. DURST a fost fondata in 1936. Surse istorice arata ca, in pofida originii germane, compania folosea exclusiv italiana ca limba oficiala, iar documentele sale de inregistrare includeau numele italian pentru Brixen, pentru a evita atentia inutila a autoritatilor.
Inainte de 1936, Julius si Gilbert Durst reparau aparate foto, insa dezvoltau si un prototip care avea sa devina mai tarziu unul dintre primele produse ale Durst Phototechnik AG.
Initial, DURST producea aparate foto, insa aparatele de marit au fost cele care au contat cu adevarat. La acea vreme, Europa era fragmentata, cu nenumarati producatori mici in fiecare tara, care deserveau in principal pietele locale. Inca de la inceput DURST a luat o decizie diferita, alegand sa opereze la nivel international si sa isi exporte produsele. In special aparatul de marit a devenit un succes si a contribuit la impunerea DURST ca nume global, cu mult inainte ca globalizarea sa devina un termen la moda in management.
Astazi, Tirolul de Sud face parte din Italia. Totusi, multi italieni spun ca sud-tirolezii sunt diferiti – nu sunt chiar italieni. In Austria, pare sa existe prea putin interes pentru redeschiderea discutiilor despre vechile granite. Prins la mijloc intre culturi si munti, Tirolul de Sud imbina gastronomia, designul si arhitectura italiana cu precizia, ingineria si disciplina germana – o combinatie pe care este greu sa nu o admiri.
De la sfarsitul anilor ’40 pana la sfarsitul anilor ’80, DURST s-a dezvoltat constant. Compania a lucrat la tehnologia camerelor cu autofocus alaturi de alti jucatori din industrie, continuand in acelasi timp sa vanda aparate de marit. In paralel, concurenta s-a intensificat. Producatorii europeni au devenit mai puternici, iar companiile japoneze au inceput sa ofere produse de inalta calitate la preturi pe care firmele europene nu le puteau egala. Chiar si atunci, DURST a ales in mod repetat specializarea in detrimentul extinderii la scara larga – un tipar care avea sa defineasca discret strategia companiei pentru deceniile urmatoare.
Aceasta schimbare a devenit accelerata la inceputul anilor 1990, cand Richard Piock a devenit CEO al DURST. In loc sa preia o companie deja transformata, el a petrecut aproximativ doua decenii remodeland-o. Piock este o persoana discreta despre care s-a scris foarte putin, insa accentul pus de el pe operatiuni si inovatie s-a dovedit decisiv. Sub conducerea sa, DURST a devenit furnizor de echipamente de imprimare. Modelul Lambda, lansat in 1994, a fost adoptat de muzee, galerii si laboratoare foto de inalta performanta. Era o imprimanta de format mare care expunea hartia fotografica folosind trei fascicule laser – rosu, verde si albastru – inainte de developarea chimica, la fel ca in fotografia traditionala.
Fara pixeli, fara banding, fara probleme de gradient – doar o calitate exceptionala, desi cu dezavantajul ca necesita hartie si substante chimice specializate.
In 2013, Christoph Gamper a devenit CEO al DURST si coproprietar. Nascut in 1970, el a continuat transformarea companiei, renuntand la produsele vechi si promovand solutiile inkjet in domeniile ceramicii, textilelor, imprimarii de format mare si etichetelor. Pentru multi din interiorul industriei, extinderea in inkjet-ul pentru ceramica a fost mai mult decat o diversificare – a reprezentat un moment decisiv care a remodelat viitorul DURST, oferind atat stabilitate financiara, cat si incredere tehnologica. Dintr-o data, DURST parea sa fie prezenta peste tot.
Gamper a inteles importanta vizibilitatii – pe piata, in industrie si, mai ales, in cadrul comunitatii. Sediul original din 1936 fusese deja inlocuit in 1963, iar in 2019 locatia a fost extinsa cu un turn in care fiecare fereastra este considerata un „pixel”. Iluminatul poate simula diferite scenarii, chiar daca vizualizarea se face la rezolutie redusa.
Christoph Gamper, CEO si co-proprietar DURST GROUP
Gamper a fost adesea descris ca un CEO de tip „platforma”, iar descrierea i se potriveste. Sub conducerea sa, DURST a construit o divizie software puternica si a creat Kraftwerk – in germana „centrala electrica”. Kraftwerk functioneaza ca un hub de incubare, oferind startup‑urilor si companiilor mai mici achizitionate spatiu pentru dezvoltare, fie pentru a deveni parte din Durst Group, fie pentru a se desprinde, in functie de ce se dovedeste a fi cel mai eficient. La fel ca multi alti jucatori industriali, DURST a recunoscut ca viitorul nu mai tine doar de masini, ci de locul unde sunt generate valoarea, datele si marjele.
DURST a realizat achizitii strategice pentru a-si consolida capacitatile in AI si software, si de asemenea a cumparat Vanguard Digital Printing, un producator american de imprimante de mari dimensiuni. De la inceputul lunii ianuarie, un utilizator entuziast al modelului C17 din Toronto poate fi vazut intr-un film pe care l-am inregistrat pentru Ultimate Tech, chiar inainte de Craciunul anului 2025, pe INKISH.TV.
De asemenea, in 2019, DURST a intrat intr-un joint venture cu Koenig & Bauer, formand Koenig & Bauer Durst, condus de Daniel Velema, pentru a se concentra pe solutii inkjet pentru carton ondulat si pliabil. Modelul VariJet, in special, este foarte anticipat. Totodata, DURST mentine un parteneriat oficial cu OMET, oferind solutii flexo-hibrid. In 2025, compania a achizitionat Callas si a lansat Open Software Initiative – poate mai „open” doar ca denumire, dar inradacinata intr-o idee necesara si directa: un software care poate comunica efectiv.
Astazi, DURST opereaza la nivel global, cu o baza instalata semnificativa pe mai multe continente, sustinuta atat de subsidiare locale, cat si de parteneri pe termen lung. Statutul de companie de familie i-a permis sa gandeasca pe termen lung – uneori mai lent, adesea mai indraznet si, mai ales, fara presiunea asteptarilor trimestriale. Nu toate initiativele au avut succes, iar unele tehnologii au fost abandonate pe parcurs, insa capacitatea de a renunta la proiecte la fel de mult ca aceea de a le porni a facut mereu parte din disciplina DURST.
Desigur, DURST nu functioneaza ca o operatiune a unui singur om. Oricat de puternica ar fi conducerea lui Christoph Gamper, progresul companiei depinde de o echipa extinsa de oameni talentati. Christian Harder, Thomas Macina, Andrea Riccardi si multi altii joaca roluri esentiale in intreaga afacere si contribuie decisiv la cresterea pe care o vedem astazi.
Sa incheiem povestea aici. DURST a implinit acum 90 de ani si e inca tanara, iar viitorul arata promitator. Compania isi vinde tehnologia la nivel global, operand atat prin parteneri, cat si prin propriile entitati. Nu este niciodata usor de anticipat de unde va veni urmatoarea inovatie. Totusi, cu o strategie bazata pe ambitie, specializare si un focus constant pe obiective inalte, se pare ca DURST va ramane prezenta multi ani de acum inainte.
Calduroase felicitari cu ocazia celei de-a 90-a aniversari şi din partea revistei Afaceri Poligrafice.
