Joachim Fels – economist în cadrul companiei globale PIMCO de gestionare a investițiilor – avertizează că în absența unor acțiuni suficient de agresive din partea guvernelor, lumea s-ar putea confrunta nu peste mult timp cu o cădere liberă a pieței. Am putea adăuga că această așteptare a unui salvator care va fi capabil să ia situația în propriile mâini este demnă de un simplu jucător la loto care acordă providenței ceea ce era și el foarte apt să întreprindă. Acțiunile pe care oamenii de afaceri le pot dezvolta în această perioadă nu sunt mici: mediul online este în prezent mai populat ca niciodată, iar dacă majoritatea consumatorilor și-au stopat cheltuielile, limitându-se la cumpărături de bază, publicitatea realizată acum va putea avea efecte nebănuit de benefice peste doar câteva luni. Haideți să folosim această unealtă. Istoria ne sprijină premisele – la finalul celor două Războaie Mondiale economiile unor țări au avut parte de creșteri aproape imediate, însă acest lucru s-a datorat în special reclădirii. Situația este în principiu aceeași și acum: suntem complet dependenți unii de alții, diferitele ramuri ale economiei se întrepătrund. Economia Italiei a crescut cu 35% în 1946, pentru ca până în 1949 să se recupereze complet. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă economia pe timp de război a fost perturbată timp de ani la rând.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că începând cu data de 15 mai, măsurile de relaxare a situației de urgență vor fi adoptate pentru a evita un posibil colaps al economiei naționale, însă acest lucru nu poate fi realizat fără implicarea activă a comunității de afaceri. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), cere planuri și acțiuni concrete din partea reprezentanților firmelor românești. Același Florin Pogonaru continuă dur dar just, potrivit publicației Ziarul Financiar: „Cert este că dacă alte state au iniţiative de începere a relaxării măsurilor, chiar dacă noi suntem atipici, riscăm să nu murim de Covid-19 şi să murim de inaniţie. Trebuie să facem o distincţie: ne dorim să mergem înainte sau să murim ascunzându-ne în casă? Dacă alţii pot preîntâmpina şi găsesc soluţii, noi, din contră, anticipăm că efectiv vom ajunge să ne ascundem sub pământ ca să nu se întâmple ceva“, a declarat el.
După 41 de zile de carantinare a mediului de afaceri, apar primele semne de viață pe care decidenții industriei de printing și packaging din România ar trebui să le considere drept semnale pozitive și modele de renormalizare în aceste zile. Este vremea să ne reluăm activitatea. Dacă pe 21 aprilie reprezentanții celei mai mari companii din România, Dacia, a decis să își reia parțial producția, pe 27 aprilie Dan Șucu a decis redeschiderea parțială a magazinelor de mobilă Mobexpert și a patru fabrici de producție din cele opt deținute de companie.
Analiștii susțin că această criză economică este abia la început, în condițiile în care un milion de oameni sunt în şomaj tehnic iar aproximativ 254 000 de angajaţi și-au pierdut locurile de muncă. Europa ar trebui să se pregătească pentru 60 de milioane de șomeri, iar lipsa capacității de adaptare a mediului de afaceri românesc și european nu este fără vină în acest caz dramatic. Situația precară a producției industriale, unul dintre cele mai puternice indicatoare pentru econonomia țării noastre, demonstrează că o mică adaptare a unui celebru proverb despre caracterul românesc – „capul falimentat, coronavirusul nu-l taie” – nu va mai funcționa pentru multă vreme. Este nevoie de implicare și responsabilitate, e necesar ca fiecare firmă să își redeschidă măcar parțial activitatea dacă va mai dori să aibă o economie care să îi permită respectiva activitate și pe viitor.
Acesta este un moment de importanță covârșitoare în care încrederea trebuie să depășească în intensitate frica de pandemie. Este dovedit că respectarea distanțării sociale împreună cu purtarea măștilor și mânușilor reprezintă mijloace eficace și suficiente de protecție. Ne confruntăm cu un risc economic pe care, însă, nu îl vom putea evita la fel ușor dacă mediul de afaceri va continua să se retragă în inactivitate, lăsând hazardul să fie un factor de decizie. Nu suntem singurii care lansează îndemnul către această necesitate. Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al comitetului de direcţie CEC Bank a declarat în cadrul videoconferinței Confidex: „Acum cel mai important este să operaţionalizăm programele băncilor, să ducem finanţările acolo unde este nevoie de ele. S-ar putea ca la unele să întâmpinăm dificultăţi, la altele să fie mai uşor. Trebuie să ne aflăm de partea soluţiei, nu să fim reactivi. Trebuie să ne mobilizăm cât mai repede, nu avem timp să aşteptăm. Salut decizia celor care îşi reiau activitatea”.
MIT Sloan Management Review, revistă bazată pe cercetare și platformă digitală pentru directorii de afaceri, consideră că managerii pot învăța multe din modul în care mediul de afaceri chinez a făcut față situației provocată de COVID-19. Câteva dintre aceste măsuri includ și politici inteligente cu privire la munca de la distanță, anticiparea și atenuarea blocajelor operaționale sau o abordare inteligentă cu privire la impactul social al acestei situații de urgență asupra sănătății. Moduri proactive de a face față acestei perioade complicate trebuie să includă, acolo unde este posibil, și dezvoltarea unei infrastructuri eficiente pentru munca la distanță.
Vom încheia acest îndemn la acțiune prin cuvintele lui Mark Zuckerberg, cofondatorul și președintele rețelei de socializare Facebook: „Într-o lume care se schimbă foarte rapid, singura strategie care cu siguranță va da greș este aceea de a nu risca” și „Întrebarea pe care mi-o adresez aproape zilnic este următoarea: oare fac cel mai important lucru pe care îl pot face?”
