ANIS menționează și alte obiective la fel de importante: „Lansarea pe bursa de la București a cel puțin 50 de companii de tehnologie prin IPO-uri locale; lansarea a minimum 5 unicorni (companii evaluate la cel puțin 1 miliard de dolari); repatrierea forței de muncă înalt-calificată din Europa de Vest, SUA și Canada; dezvoltarea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale prin menținerea măsurilor care au susținut creșterea acestei industrii, precum și adăugarea unor noi măsuri pentru o dezvoltare accelerată; creșterea veniturilor generate de companiile de tehnologie la bugetul de stat (impozit pe profit, taxe pe salarii, impozit pe dividende, contribuții la fondul de pensii și sănătate) de cel puțin două ori față de nivelul actual; creșterea cu 5 poziții în testele PISA”.
Potrivit asociației patronale, creșterea pe mai departe a ecosistemului tehnologic și de IT este o importantă orientare strategică a dezvoltării economice în România deoarece noi domenii care implică mediul digital, inteligența artificială sau inovația vor oferi românilor locuri de muncă mai bune, îmbunătățindu-le totodată și calitatea vieții sau a serviciilor. Însă toate acestea pot fi obținute doar prin măsuri clare de susținere a accelerării procesului de transformare digitală în anii următori. Bogdan Florea, membru al consiliului director al ANIS România, a oferit mai multe detalii precizând că viitorul este condiționat de folosirea tehnologiilor digitale – o condiție obligatorie, nu opțională: „Crearea de valoare digitală este fără frontiere, însă trebuie să adoptăm schimbările generate de fenomenele digitalizării și globalizării având o viziune clară, cu un plan bine stabilit, coerent și măsurabil”, a adăugat acesta. ANIS a venit și cu un plan de propuneri a căror implementare va contribui la atingerea obiectivelor digitale naționale până în 2025. Prima astfel de propunere constă în susținerea activă a startup-urilor high-tech prin modelele fondurilor de capital de risc mixte (guvernamentale și private): „Implicarea Guvernului României ca investitor va ajuta la simplificarea barierelor birocratice, la accesarea facilă a instrumentelor de ofertă publică inițială – IPO – precum și la nivel de reputație pentru companiile care vor ajunge în faza IPO sau exit prin M&A”, au precizat reprezentanții asociației.
O altă propunere a ANIS este și taxarea sustenabilă a industriei digitale în general, ceea ce va permite României să devină un hub european important și relevant pe plan internațional. În plus, „pe lângă păstrarea actualelor facilități acordate sectorului tech, ANIS propune și alte măsuri printre care: reducerea impozitului pe profit pentru veniturile care provin din valorificarea unor brevete proprii, deducerea direct din impozitul pe profit a unor categorii de cheltuieli cu R&D sau plafonarea cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate la salariul minim”, potrivit profit.ro. Alte direcții strategice recomandate de către ANIS includ interoperabilitatea (API first) sistemelor guvernamentale și folosirea cloud-ului ca infrastructură IT preferată în locul sistemelor on-premise (Cloud first), cu scopul creșterii și transparentizării pieței publice de IT&C și pentru a deschide și mai mult potențialul uriaș al aplicațiilor private din spațiul public. Asociația consideră că sunt necesare totodată proiecte și măsuri pentru creșterea indicilor DESI, acolo unde România are puncte deficitare, printre acestea numărându-se și semnătura electronică, analiza și proiectele de investiții în acord cu fiecare palier al societății (rural, urban, suburban), programul de digitalizare dedicat IMM-urilor și/sau întreprinderilor mari care activează în industria comerțului electronic etc.
Guvernul poate susține extinderea companiilor de software românești și prin acordarea de credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte piețe, sprijin legislativ și logistic prin secțiile economice ale ambasadelor sau ale instituțiilor publice, digitalizarea proceselor educaționale prin parteneriate public-private pentru accesul tuturor entităților educaționale din România la infrastructura de internet, modernizarea curriculumului educațional în favoarea tehnologiior digitale sau programe de pregătire a cadrelor didactice pentru actualizarea abilităților digitale. Toate aceste posibile măsuri sprijină dezvoltarea economiei digitale și pot asigura prosperitatea noilor generații. O altă propunere la fel de importantă a ANIS este și integrarea ecosistemului național digital în cel european prin construirea unei strategii de „employer branding de țară” concentrată pe potențialul tehnologic al României, dar și prin promovarea programului European Digital Innovation Hubs, care susține transformarea din punct de vedere digital a companiilor europene și crearea rețelelor de hub-uri, urmând ca prin interconectarea platformelor de Cloud EU, poziția UE să fie consolidată pe zona inovației data-driven.
