Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852
Aparentul avantaj se poate termina însă aici, întrucât ANAF „dibuiește” schema și cere dările din urmă. Conform Codului de procedură fiscală, autoritățile pot să nu ia în seamă contractele care sunt încheiate artificial ori conjunctural pentru a crea o situație fiscală mai favorabilă, indiferent cât de bine este întocmit un astfel de act din punctul de vedere al tehnicii juridice.
Fiscul poate, la stabilirea unui impozit sau a unei taxe ori contribuții, să reîncadreze forma unei activități pentru a reflecta conținutul economic al acesteia, considerând astfel că o colaborare între o societate și o persoană fizică autorizată este caracteristică mai degrabă unui raport de muncă.
Codul fiscal definește în art. 11 două tipuri de activități: cea dependentă (pentru cei care obțin venituri de natură salarială) și activitatea independentă, respectiv activitatea desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri. Pentru a nu plăti taxele ca salariați, persoanele fizice care desfășoară activități independente sub formă de PFA trebuie să îndeplinească cel puțin 4 dintre cele 7 criterii, respectiv:
• persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru; ANAF a reconsiderat, în repetate rânduri, activitățile PFA-urilor ca fiind dependente, de natură salarială, plecând de la faptul că acestea își desfășurau activitatea în sediile beneficiarilor și după un program fix, prestabilit și aveau un singur client;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
• riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea; criteriul se referă la riscurile privind pierderile sau insolvența; în acest caz va conta specificul activității, însă majoritatea PFA-urilor nu se vor putea încadra în acest criteriu;
• activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară; utilizarea patrimoniului beneficiarului este posibilă, în anumite situații, dacă este clarificat ce bunuri pot fi folosite și în ce condiții, însă predominant trebuie să fie folosit doar patrimoniul prestatorului;
• activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității; acest criteriu poate fi îndeplinit de către toți titularii PFA-urilor pentru că este evident că veniturile în urma activității sunt obținute exclusiv prin folosirea capacității intelectuale/fizice a acestora;
• persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale ce reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.
Din păcate organul fiscal poate să nu ia în calcul, din diverse motive, una sau mai multe tranzacții pe care nu le consideră bine justificate, ceea ce îi dă posibilitatea de recalificare/reîncadrare, în cazul veniturilor PFA-urilor, ca venituri salariale.
Schema utilizării PFA-urilor în locul contractelor de muncă poate fi atractivă pentru ambele părți, dar nu neapărat și pe termen lung. Mai ales în această perioadă, când Statul a dat și se arată în continuare darnic cu unele facilități pentru firme și angajați, controalele la firme se vor înteți, iar faptul că Statul are nevoie de bani nu poate fi o surpriză pentru nimeni.
