Paralizia economică a afectat deja domenii precum turismul, zona de retail sau restaurantele și în ciuda măsurilor adoptate de guverne, loviturile suferite de anumite sectoare de activitate au fost dure. Probabil că vom vedea în perioada următoare cum anumite industrii private vor fi luate sub control public, însă prin acest tip de măsuri se va reuși doar așa-numita „japonizare” a economiei, termen definit prin supraîndatorare pe termen lung, stagnare și deflație. Domeniile care implică producția industrială trec deja printr-o încetinire a activității, însă analiștii Atos întrezăresc și apariția unor oportunități noi datorită capacității uriașe de adaptare de care au dat dovadă anumite industrii. În plus se anticipează și mutarea producției din motive financiare înapoi pe teritoriile țărilor de origine ale furnizorilor, mai ales în cazul produselor care au puțini producători pe plan internațional – adaptabilitatea, automatizarea și Industria 4.0 vor fi cheile ce vor deschide porțile către o astfel de flexibilitate. Analiștii prevăd și o explozie a sectorului vehiculelor ghidate automat (AGV), a roboticii dar și creșterea cererii pentru soluții de muncă în regim remote, chiar și în segmentele dedicate instruirii și educației, posibile cu ajutorul unor tehnologii/instrumente de realitate virtuală sau augmentată. Maturitatea digitală va însemna tranziția de la un loc de muncă la o mentalitate a locului de muncă. În ceea ce privește sectorul public există posibilitatea ca puterea guvernelor să crească tot mai mult în țările constrânse de datorii. Analiștii Atos consideră că ajutoarele financiare oferite de stat nu ar trebui acordate pentru repornirea afacerilor pe baza acelorași slăbiciuni constatate înainte de pandemie, ci ar trebui condiționate de transformarea digitală a economiei, atât la nivelul companiilor de orice mărime cât și a freelancerilor. Scenariile lumii post coronavirus ar putea include și presiuni în vederea implementării unor monede digitale și evoluția către societăți ce funcționează în totalitate fără bani în formă fizică. Valurile succesive ale pandemiei de coronavirus vor afecta în continuare industrii precum HoReCa, iar unii dintre marii jucători din acest sector ar putea dispărea, la fel și furnizorii lor de materiale imprimate. Pe de altă parte am putea asista la apariția alternativelor digitale ale acestor activități, care se vor dezvolta odată cu explozia companiilor de livrare și logistică. Mari schimbări ar putea veni și pe plan energetic, întrucât sectoarele industriei petrochimice și a gazului ar putea realiza tranziția către o economie bazată pe energia obținută din hidrogen, ceea ce ar afecta major anumite tipuri de producție industrială. În domeniul telecomunicațiilor și al mass-media trebuie menționat că giganți precum Netflix și YouTube au redus calitatea conținutului și pe cea de streaming în Europa pentru a evita blocarea rețelelor în timpul carantinării populației. Acest aspect s-ar putea dovedi favorabil apariției altor tipuri de conținut și divertisment digital. Totodată se observă un mare accent pus pe tehnologie, domeniu ce își va continua ascensiunea concentrându-se mai ales pe user experience (experiența utilizatorului), accesibilitate și pe oricare altă fațetă a dictonului „tehnologie pentru toată lumea”.
Specialiștii Atos atenționează însă că planurile noastre nu ar trebui să se limiteze la impactul imediat, dat fiind că unul dintre cele mai evidente rezultate ale crizei covid este și accelerarea digitalizării: companiile devin tot mai conștiente de necesitatea de a-și accelera și maturiza procesele de digitalizare, inclusiv prin automatizare și platforme digitale, aici fiind inclusă și tranziția către Cloud. Nici aceasta nu este întotdeauna ușoară, iar criza a arătat că până și nume mari din domeniul IT au avut probleme în a se adapta cererii crescânde pentru servicii Cloud. Specialiștii consideră că pe termen lung criza va favoriza soluțiile de cloud hibrid public și privat, care vin cu aplicații ce facilitează continuitatea afacerilor în vremuri de criză. În plus, se recomandă organizațiilor analizarea propriilor lanțuri valorice pentru a decide ce trebuie realizat intern și care procese pot fi externalizate. Majoritatea companiilor nu profită la maximum de valoarea datelor pe care le dețin fie din cauza lipsei unor abilități, fie din cauza unor probleme de ordin tehnic. Analiștii Atos introduc în ecuație doi termeni importanți: managementul cunoștințelor și inteligența colectivă. Eforturile de extragere a datelor ar trebui dublate de eforturile de transformare a informațiilor implicite în informații explicite, dar și de eforturile pentru îmbunătățirea capacităților de căutare și a instrumentelor destinate identificării celei mai potrivite persoane pentru îndeplinirea unei sarcini. În ceea ce privește platformele și ecosistemele digitale, organizațiile vor fi nevoite să și le creeze singure sau să se alăture unora deja existente. Experții consideră că lanțurile valorice vor deveni mai dinamice și mai robuste prin dezvoltarea platformelor de tipul B2B2C (Business to Business to Consumer) – totul pentru a crea valoare adăugată prin sinergie și prin schimbul de date. De exemplu, o mare companie industrială va putea realiza un parteneriat cu o bancă sau o companie de asigurări pentru a stimula creșterea unui sector industrial prin asigurarea anumitor servicii financiare. Aceste dezvoltări ar putea duce și la apariția unor modele altruiste de platforme care vor facilita trecerea de la donarea de bani la donarea de conținut, timp sau abilități – acestea ar putea fi deținute în regim public sau privat.
Criza a provocat și o creștere a ratei șomajului care, potrivit scenariului analiștilor Atos, va declanșa măsuri și inițiative ce le vor permite oamenilor să se recalifice cu ajutorul unor platforme de instruire virtuală de tipul Coursera sau Udacity. O altă cerință a lumii post Covid-19 va fi și trasabilitatea mărfurilor/proceselor, care în mod ideal va trebui să fie automatizată și integrată prin designul ambalajelor sau prin markeri chimici, materiale inteligente, semnături imprimate 3D, scanare multispectrală sau inteligență artificială pentru sectorul telecom. În același timp automatizarea ar putea ajuta la (re)construirea unor fabrici unde oamenii supervizează roboții și lanțurile de producție automatizate – toate acestea fiind realizate prin integrarea modulelor de AI-ML, respectiv a sistemelor de inteligență artificială care pot învăța sau își pot îmbunătăți performanțele în mod automat. Aceste sisteme ar putea ajunge în cele din urmă să ia decizii în locul oamenilor, să identifice comportamentul anormal sau să automatizeze procesele de control al calității prin introducerea funcțiilor de vizibilitate computerizată. Drept urmare, criza Covid-19 va contribui la maturizarea modelelor IoT (internetul lucrurilor), valoroase datorită capacităților de procesare inteligentă.
Raportul Atos ne încurajează să nu ne concentrăm doar pe acțiuni și efecte imediate, ci și pe acțiuni transformatoare care vor permite organizațiilor să devină mai puternice în noua lume post-criză. Cuvintele cheie în jurul cărora ar trebui să se concentreze aceste demersuri sunt: afaceri noi, adaptabilitate, flexibilitate, automatizare inteligentă și platforme digitale.