TASKalfa Pro-55000c de la Kyocera
Inkjet-ul de productie intra intr-o noua etapa
Inkjet-ul de productie a depasit de mult etapa in care trebuia sa demonstreze ca poate concura cu offsetul. Calitatea este deja la un nivel competitiv, vitezele au ajuns comparabile cu cele ale proceselor conventionale, iar flexibilitatea imprimarii digitale permite extinderea catre productia comerciala, publishing, lucrari tranzactionale si ambalaje.
In acest context, competitia dintre producatori se muta catre cateva directii esentiale: viteza, uscarea cernelii, compatibilitatea cu suporturile, automatizarea, controlul calitatii, sustenabilitatea si, din ce in ce mai mult, inteligenta artificiala.
Piata globala a productiei inkjet este estimata la aproximativ 15,6 miliarde de dolari, iar estimarile indica o rata anuala compusa de crestere de 18,4% pana in 2030. Chiar daca aceste valori trebuie privite ca prognoze, tendinta este clara: tot mai multe lucrari care apartineau in mod traditional offsetului trec in zona digitala. In paralel, retragerea unei generatii de specialisti in offset face ca formarea noilor operatori si familiarizarea lor cu tehnologiile digitale sa devina tot mai importante.
Viteza devine principalul criteriu
Daca in trecut calitatea era principala intrebare atunci cand era evaluat inkjet-ul, astazi situatia s-a schimbat. Calitatea este considerata deja asigurata, iar producatorii concureaza pentru viteza cu care aceasta poate fi obtinuta.
Cernelurile sunt dezvoltate pentru o fixare mai rapida, iar sistemele de uscare si extractie a umiditatii evolueaza in paralel. Scopul este cresterea vitezei fara afectarea hartiei si fara aparitia unor probleme precum ondularea sau incretirea acesteia, care pot influenta transportul suportului si pot provoca blocaje.
De aceea, viteza maxima declarata pentru un echipament trebuie analizata in context. Performanta reala depinde de suport, gradul de acoperire cu cerneala, rezolutie si modul de uscare. In productia efectiva, testarea ramane esentiala.
Cernelurile si uscarea schimba posibilitatile
Canon este unul dintre producatorii care ilustreaza aceasta evolutie. Pe platformele B2, cerneala pigmentata cu polimer contribuie la o aderenta mai buna, fixarea mai rapida a picaturii si o durabilitate crescuta. Impreuna cu un sistem de uscare in doua etape, aceasta permite imprimarea pe o gama mai larga de suporturi si reducerea problemelor asociate deformarii hartiei.
In zona de alimentare din rola, Canon continua sa imbunatateasca viteza, uscarea, productivitatea si flexibilitatea suporturilor. Seria 8000, de exemplu, a primit imbunatatiri privind viteza, registrul si automatizarea, ajungand la viteze de pana la 590 ft/min, in functie de configuratie.
HP abordeaza problema prin integrarea stransa dintre cerneala si capetele de imprimare. Tehnologia Thermal Inkjet utilizeaza o densitate ridicata a duzelor si redundanta, astfel incat defectarea unei duze sa poata fi compensata de altele. Recircularea continua a cernelii contribuie, de asemenea, la mentinerea unor conditii stabile in capul de imprimare.
ColorStream 8000 de la Canon
Aceasta abordare are insa si limite: cerneala trebuie sa indeplineasca simultan cerinte foarte stricte privind jetarea, viteza, uscarea, distanta de aruncare a picaturii si compatibilitatea cu suportul.
Fara primer: o directie importanta
Un alt obiectiv al dezvoltarii este eliminarea sau reducerea necesitatii utilizarii primerului. Screen, de exemplu, foloseste cerneluri SC care pot fi aplicate fara optimizer, iar controlul procesului se bazeaza pe o combinatie de NIR, role incalzite si extractia aerului.
Noile cerneluri SC2 si capetele de imprimare dezvoltate pentru aceste sisteme permit o incarcare mai mare de pigment, densitate optica mai ridicata si o gama cromatica extinsa, mentinand viteze importante de productie.
O abordare diferita poate fi observata la Xerox Baltoro. In loc sa modifice suprafata hartiei prin primer, sistemul urmareste sa controleze comportamentul cernelii. Modulul Color Accelerator analizeaza cantitatea de cerneala necesara si modul in care aceasta interactioneaza cu suportul, contribuind la stabilizarea rezultatului si la reducerea variatiilor de crestere a punctului de raster.
Baltoro HF de la xerox
Si Kyocera dezvolta solutii pentru imprimarea pe suporturi necretate si cretate fara pre-coating sau primer. TASKalfa Pro 55000c poate utiliza suporturi cretate de pana la 400 g/mp si urmareste sa ofere calitate de productie fara tratamente suplimentare ale suportului.
AI-ul intra in utilaj
Una dintre cele mai importante schimbari este integrarea inteligentei artificiale in exploatarea echipamentelor. AI-ul este utilizat pentru mentenanta predictiva, programarea lucrarilor, monitorizarea consumabilelor, analiza timpului de nefunctionare si identificarea problemelor de productie.
Un exemplu este HP Nio, conceput ca un companion AI pentru zona Industrial Print. Conceptul merge dincolo de simpla monitorizare a presei. Sistemul poate oferi operatorului indrumare pas cu pas si poate invata din informatiile furnizate in timpul exploatarii. Cunostintele acumulate pot fi apoi utilizate la nivelul intregii flote si transformate inclusiv in instrumente de instruire.
Ricoh utilizeaza, la randul sau, AI pentru a analiza probleme precum duze infundate, variatii de registru, comportamentul benzii si influenta acoperirii cu cerneala asupra calitatii. Sistemul poate identifica relatii intre diferite variabile si poate contribui la gasirea cauzelor unei probleme fara ca operatorul sa fie nevoit sa investigheze manual fiecare simptom.
Nio de la HP
Color management-ul ramane un subiect sensibil
In ciuda progresului AI, managementul culorii ramane una dintre zonele in care automatizarea trebuie abordata cu atentie. Cerneala interactioneaza cu suprafata suportului, iar energia de suprafata, coating-ul si absorbtia pot produce variatii care nu sunt intotdeauna usor de anticipat.
De aceea, un sistem AI trebuie sa invete din datele reale ale productiei. Nu este suficient ca algoritmul sa fie antrenat inainte de instalarea echipamentului. El trebuie sa continue sa acumuleze informatii despre masina, cerneluri si suporturi si sa-si adapteze comportamentul la conditiile specifice ale tipografiei.
Pe masura ce aceasta baza de date se dezvolta, managementul automat al culorii poate trece de la un proces bazat in mare masura pe interventia operatorului la unul capabil sa recunoasca tipare si sa reactioneze la variatii.
Fluxul de lucru conteaza la fel de mult ca presa
Intr-o tipografie moderna, alegerea echipamentului nu mai poate fi facuta separat de alegerea fluxului de lucru. Multe dintre masinile de productie includ RIP-uri integrate, ceea ce poate crea dificultati atunci cand un nou echipament trebuie introdus intr-o infrastructura deja existenta.
Compatibilitatea cu MIS, prepress, impunerea, sistemul DFE (Digital Front End), managementul culorii si finisarea trebuie verificata inaintea achizitiei. In acest ecosistem apar platforme precum Fiery, FreeFlow de la Xerox, PRISMA de la Canon, TotalFlow de la Ricoh si PrintOS de la HP.
TotalFlow Suite de la Ricoh
Prin urmare, viteza si rezolutia nu sunt suficiente pentru a decide asupra unui echipament. Trebuie analizat si modul in care acesta se integreaza in fluxul existent si in ce masura poate sustine dezvoltarea viitoare a tipografiei.
Controlul inline si mentenanta predictiva
Pe masura ce vitezele cresc, controlul in timp real devine tot mai important. Scanerele inline pot verifica registrul, alinierea si uniformitatea imprimarii, in timp ce AI-ul poate identifica inceputul unei defectiuni.
In cazul capetelor cu redundanta, un sistem poate detecta o duza care incepe sa functioneze incorect si poate compensa problema inainte ca defectul sa devina vizibil. Pentru echipamentele cu alimentare din rola, controlul trebuie sa urmareasca inclusiv comportamentul materialului intre sistemul de derulare si cel de rebobinare, deoarece la viteze ridicate chiar si variatiile mici pot afecta calitatea.
Mentenanta predictiva va depinde insa de capacitatea sistemului de a invata si dupa instalarea echipamentului. Mediul real de productie poate fi diferit de cel in care AI-ul a fost initial antrenat. Operatorul devine astfel parte a procesului de invatare, furnizand informatii care permit sistemului sa se adapteze.
In acelasi timp, producatorii urmaresc cresterea autonomiei operatorilor. Inlocuirea unui cap de imprimare sau rezolvarea anumitor probleme nu ar trebui sa necesite de fiecare data interventia unui tehnician de service. Sistemul poate ghida operatorul, poate verifica rezultatul interventiei si poate stabili o noua referinta pentru functionarea echipamentului.
Sustenabilitatea devine parte din tehnologie
Sustenabilitatea este o alta componenta importanta a evolutiei inkjet. Reducerea consumului de energie, diminuarea VOC-urilor si reducerea deseurilor sunt influentate direct de chimia cernelurilor, sistemele de uscare si gradul de automatizare.
Reglementarile de mediu, in special cele europene, contribuie la accelerarea acestor schimbari si influenteaza dezvoltarea noilor echipamente. In acelasi timp, automatizarea poate reduce pierderile si timpul de nefunctionare, iar posibilitatea ca operatorii sa efectueze singuri anumite operatiuni contribuie la eficienta generala a productiei.
O tehnologie ajunsa la maturitate
Imaginea de ansamblu este aceea a unei tehnologii care a ajuns la maturitate. Exista solutii sheet-fed si roll-fed pentru productie comerciala, publishing, lucrari tranzactionale si aplicatii industriale, iar echipamentele pot fi utilizate atat ca solutii principale, cat si pentru completarea unei flote existente.
Criteriile de achizitie sunt, prin urmare, mai complexe decat simpla comparatie a vitezei si rezolutiei. Ciclul de lucru, gama de suporturi, necesitatea primerului, costurile, fluxul de lucru, automatizarea managementului culorii, controlul inline si functiile AI trebuie analizate impreuna. Iar cifrele de catalog trebuie intotdeauna verificate prin teste in conditii reale.
Productia digitala se apropie tot mai mult de offset in ceea ce priveste viteza si calitatea, adaugand insa flexibilitatea, automatizarea si capacitatea de a transforma datele de productie in informatii utile. Evolutia nu se limiteaza la hartie, ci se extinde catre packaging si aplicatii industriale.
Inkjet-ul de productie nu mai este, asadar, o tehnologie care promite un viitor indepartat. Este deja parte a prezentului industriei grafice. Urmatoarea etapa va fi definita de integrarea dintre cerneala, hardware, flux de lucru, controlul calitatii si AI, cu obiectivul unei productii mai rapide, mai autonome, mai eficiente si mai sustenabile.
