Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852
Astfel, acum există:
• control tematic, care constă în acțiunea de verificare a activităților și operațiunilor specifice unor procese desfășurate în cadrul structurii supuse verificării, raportată la obiectivele stabilite, pentru perioada supusă controlului;
• control punctual, care constă în acțiunea de verificare a uneia sau mai multor activități, în condițiile concrete de desfășurare a acestora în perioada supusă controlului, raportat la obiectivele stabilite.
Noul ordin clarifică totodată faptul că aparatul de control intern al ANAF înglobează toate structurile de control existente în cadrul instituției, acesta fiind format „din serviciile cu atribuții de control intern din cadrul Direcției generale de integritate, precum și din serviciile/birourile cu atribuții de control intern din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și Direcției generale de administrare a marilor contribuabili”.
O altă nouă prevedere importantă o constituie faptul că „persoanele desemnate în echipa de control intern au obligația să informeze de îndată superiorul ierarhic cu privire la orice potențial conflict de interese în care s-ar putea afla, ca urmare a desemnării sau cu privire la orice situație care le-ar putea afecta obiectivitatea pe parcursul desfășurării acțiunii de control intern, precum și să completeze declarația de imparțialitate”.
În ceea ce privește aparatul intern de control, formularea de propuneri de măsuri în vederea remedierii abaterilor sau deficiențelor se face mai nou și în cazul în care, deși nu s-au constatat astfel de abateri sau deficiențe, sunt necesare măsuri de prevenire a manifestării unor riscuri.
Tot potrivit noului ordin, nota de control intern se întocmește doar în cazul în care, din verificarea obiectivelor, nu s-au constatat abateri sau deficiențe, nu și în situația în care abaterile sau deficiențele constatate totuși prin volumul și importanța lor nu justifică întocmirea unui raport de control intern, cum apărea în prevederea anterioară.
Cum reclamăm comportamentul abuziv al unui funcționar ANAF
Toți funcționarii Fiscului au de respectat un cod de conduită profesională. Astfel, „personalul are obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul ANAF, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției deținute, prin:
a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieții private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase”.
Tot în Codul de conduită al personalului ANAF găsim și un articol special privind interzicerea folosirii atribuțiilor funcției în mod abuziv, precum și interzicerea hărțuirii psihologice ori sexuale.
Oricine se consideră vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de către ANAF poate face și o plângere/sesizare/cerere la ANAF (inclusiv la adresa de e-mail integritate@anaf.ro), în baza dreptului de a face petiții și în condițiile OG nr. 27/2002.
Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiționarului nu se iau în considerare și se clasează.
De asemenea, cel care se consideră vătămat prin fapta unui funcționar public poate să se adreseze Comisiei de disciplină prin depunerea unei sesizări la registratura instituției unde lucrează acel funcționar.
Potrivit Codului administrativ, funcționarii care încalcă vinovat îndatoririle de serviciu și normele de conduită riscă următoarele sancțiuni disciplinare:
• mustrarea scrisă;
• diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pentru o perioadă de până la trei luni;
• diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pentru o perioadă de până la un an de zile;
• suspendarea dreptului de promovare pentru o perioadă între unu și trei ani;
• retrogradarea într-o funcție de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an de zile, cu diminuarea salariului în mod corespunzător;
• destituirea din funcția publică.
