Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852
În lupta continuă împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, autoritățile au implementat de anul trecut în România Registrul conturilor bancare ale persoanelor fizice și juridice, ținut de ANAF și accesibil autorităților fiscale și Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Ulterior însă Guvernul a extins accesul direct pentru a acoperi și entități precum Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Poliția Română, Direcția Națională Anticorupție și Parchetul de pe lângă ICCJ.
Înființarea Registrului permite identificarea în timp util a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.
Prin intermediul registrului de la ANAF sunt accesibile următoarele informații:
• pentru titularul de cont: numele, însoțit de toate datele de stare civilă și datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de înmatriculare;
• pentru contul bancar sau de plăți: numărul IBAN și data deschiderii și închiderii contului;
• pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoțit de toate datele de stare civilă din documentele de identitate prevăzute de lege (persoane fizice) și datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de înmatriculare și datele reprezentantului legal al persoanei juridice care încheie contractul (persoane juridice) sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenților și durata perioadei de concesionare.
Odată cu această legislație, ANAF are acces și la portofele electronice. Astfel apar definiții clare pentru criptomonede și pentru portofelele virtuale, pe care specialiștii în securitate le consideră metode preferate de finanțare ale lumii teroriste:
“Monedă virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic”.
“Furnizor de portofel digital înseamnă o entitate care oferă servicii de păstrare în siguranţă a unor chei criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monedă virtuală”.
Din luna iunie a acestui an, odată cu promulgarea Legii nr. 169/2022, accesul la datele financiare ale contribuabililor îl vor avea în mod direct și parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale.
Urmând firul (i)logicii legislative este de așteptat ca sfera autorităților care pot avea acces într-un viitor apropiat la datele de cont să se extindă, deoarece legislația procedural fiscală prevede, cu titlu general, dreptul oricăror instituții de a accesa informațiile din registru – în măsura în care vor avea nevoie de ele pentru îndeplinirea atribuțiilor.
Cum legea nu prevede garanții concrete de apărare a drepturilor și intereselor persoanelor vizate de prelucrarea datelor din cont, ar fi nevoie de o stabilire clară a limitelor în care se face transmiterea de date, de la ANAF la alte autorități.
