De exemplu, cartile inca nu s-au aliniat tendintei „formatelor scurte” – asa cum se poate vedea pe TikTok sau chiar in cazul scurtmetrajelor de tipul acelor „shorts” de pe YouTube, chiar daca numarul bestseller-urilor veritabile se afla intr-o scadere vertiginoasa iar editurile se afla constant sub presiunea costurilor in crestere. Intre timp, in multe cazuri autorii si-au dezvoltat propriile comunitati si teoretic si-ar putea publica ei insisi cartile. Exact in aceasta conjunctura iese in evidenta contributia companiei story.one. „Pentru ca noi credem ca fiecare are o poveste de spus, chiar daca in prezent mai putin de 1% dintre oameni isi scriu propria carte. Lucrurile din lumea in care traim au devenit mai rapide si mai scurte – insa deocamdata cartea nu s-a adaptat la aceasta realitate. Exact aici dorim sa acoperim o lacuna”, declara dl Steiner.
Asadar, odata cu infiintarea startup-ului, directorul, care provine el insusi dintr-o editura traditionala, a creat o platforma integrativa, dinamica, rapida si intuitiva pe care oricine isi poate impartasi povestile personale – indiferent de genul literar al acestora – intr-un mod simplu si rapid, in fata unui public global. In acelasi timp, story.one nu este doar un instrument, ci si o comunitate care numara peste 100.000 de utilizatori si peste 10.000 de autori. „Nu este nici casa de editura si nici publicare pe cont propriu. Este ceva cu totul unic. Pentru mine, este ceva de genul «TikTok pentru carti», ne spune fondatorul.
La story.one, dr. Hannes Steiner este dedicat unei viziuni care va ajunge la milioane de autori creativi, va stimula conexiuni profunde intre cititori si scriitori si le va permite oamenilor din intreaga lume sa-si spuna si apoi sa-si impartaseasca povestile – sau chiar sa scrie impreuna. Cartile din platforma story.one sunt standardizate ca format si dimensiune: contin intre 12 si 17 capitole, fiecare cu cate 3 pagini de text precum si spatiu dedicat imaginilor, elementelor de grafica sau codurilor QR.
Odata ce a fost recenzata de catre editorii din cadrul companiei, cartea poate fi publicata direct pe platforma story.one, primind chiar un numar ISBN iar pe site-ul firmei poate fi gazduita propria pagina web a autorului. La ora actuala, dureaza aproximativ doua saptamani pana cand autorii isi pot tine cartile in maini. Tirajele variaza de la un singur exemplar pana la cele mai bine vandute tiraje de 20.000 de bucati si chiar mai mult. Nu doar atat: de doua ori pe an, autorii – pentru care scrierea si publicarea cartilor proprii prin story.one este gratuita – cu exceptia comenzilor personale sau cand utilizeaza designuri speciale pentru coperte – primesc redevente pentru exemplarele oferite gratuit.
Pe de alta parte, story.one beneficiaza de pe urma trendului „book-tok” din spatiul TikTok, care atrage pe platforma in primul rand tineri din Generatia Z. „Este o tendinta pe care o putem valorifica cu succes in mod rapid si sustenabil la nivel local – si acesta este impulsul puternic ce sustine platforma noastra”, mai spune dl. Steiner.
Pe de alta parte, parteneriatul cu reteaua de librarii Thalia – care incepand de anul trecut este si actionar minoritar al companiei story-one – deschide noi orizonturi si le ofera autorilor afiliati cu story.one o vizibilitate si mai mare, deoarece cartile publicate prin intermediul platformei devin astfel disponibile si in librarii si totodata apar in rafturile magazinelor emblematice individuale. „Oricine poate ajunge pe raftul de carti al retelei Thalia in mod independent”, rezuma expertul.
Faptul ca ideea a avut parte de o buna receptie se reflecta si in cifre: aproape 8.000 de carti au fost publicate prin intermediul platformei story.one anul trecut – „adica aproximativ 10-15% dintre toate publicatiile noi din regiunea DACH (care cuprinde Germania, Austria si Elvetia).
Urmatorul pas este acela de a face oferta atractiva pentru companii, ceea ce constituie „a treia forma de perturbare a pietei de carte”, potrivit lui Steiner. Aceasta inseamna ca companiile trebuie sa recunoasca un lucru – cartile pot fi cea mai durabila forma de comunicare pentru o afacere. Insa viziunea sa merge chiar mai departe: „Ceea ce ne preocupa foarte mult este timpul necesar unei publicatii sa ajunga pe piata de carte”, explica fondatorul startupului. Iata motivul pentru care dansul exploreaza si modul in care o carte poate fi imprimata imediat – mai precis personalizata si produsa de librar chiar in magazinul sau. Faptul ca aceste carti sunt disponibile doar intr-un singur format sustine in mod firesc conceptul. Dar pentru a face lucrurile si mai palpitante, Steiner dezvaluie: „Avem acces exclusiv la un brevet care in viitor ne va permite sa efectuam tiparirea direct, cu resurse proprii si la fata locului.”
Ideea revolutionara de a imprima carti intr-o librarie nu este de fapt ceva nou. In anul 2000, expertii companiei israeliane Aprion Digital, fondata in 1999, discutau deja despre o masina numita BookNet care ar putea produce carti unice, cu coperte color, de inalta calitate, in mai putin de zece minute. Totodata, in viziunea firmei, trebuia sa fie posibila producerea de carti de pana la 600 de pagini.
La acea vreme, Aprion dispunea de imprimante inkjet cu o productivitate de 204 m²/ora ce puteau tipari pe o gama variata de substraturi. O versiune de laborator atingea deja 10 m/s pentru imprimarea din rola, viteza ce se ridica deja la nivelul celei la care ruleaza echipamentelor de print rotative moderne. In plus, tehnologia cu aranjament multiplu producea printuri rezistente la apa si zgarieturi, precum si durabile la lumina, utilizand cerneala pe baza de apa.
Insa viziunile celor de la Aprion Digital nu s-au concretizat. In 2002, Scitex Vision a preluat din nou controlul asupra diviziei desprinsa din aceasta, fapt urmat de achizitionarea acesteia de catre compania HP in 2005. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre viziunile Aprion. Nu se cunoaste daca au existat obstacole tehnice sau politice de ordin corporativ care au condus la abandonarea ideii. In orice caz, viziunea pare sa fi fost uitata.
Si totusi, o astfel de „masina de tiparit de carti”, s-ar putea dovedi o revolutie in distributia cartilor si in acelasi timp o solutie ingenioasa pentru conceptul „distribuie si tipareste”. Mai exact, cititorii ar putea sa comande carti online dupa care in scurt timp sa le ridice dintr-o librarie ori sa le primeasca prin posta a doua zi. Mai mult, cu ajutorul unei astfel de tehnologii, un titlu epuizat din stoc ar putea fi disponibil din nou intr-un interval foarte mic oriunde exista o astfel de masina.
Insa chiar aici apare punctul sensibil. Pentru ca viziunea sa devina realitate, ar trebui sa fie infiintata o retea globala de date pentru carti, care ar putea fi descarcate si tiparite rapid. Acest lucru ar necesita instalarea unui numar corespunzator de masini de tiparit in locatii precise – si nu doar in librarii. Ar trebui garantat faptul ca aceste carti produse de automatele de vanzare nu sunt de o calitate mai proasta si nici mai costisitoare decat cartile tiparite prin metode conventionale. In plus, ar trebui infiintat un sistem de logistica pentru consumabile precum si o echipa de service. Apoi ar trebui introdus un sistem de efectuare a platilor care sa fie suficient de functional pentru edituri, autori, operatorii de automate de vanzare si retailerii care instaleaza astfel de sisteme.
Evident, toate acestea inseamna mult mai mult decat proiectarea si fabricarea unei masini de tiparit carti „la fata locului”. Dar cine va indrazni sa faca acest lucru si cine va fi primul? Respectivul nu doar ca ar trebui sa surmonteze obstacolele tehnice si logistice mentionate mai sus, ci ar trebui sa faca fata concurentei din partea companiilor editoriale ce tiparesc prin metode conventionale. In plus, ar mai putea sa apara intrebarea de ce ar trebui ca firme cunoscute cum ar fi de exemplu Canon sau HP sa scoata pe piata o astfel de masina daca isi pot trimite „in cursa” masinile de mare viteza pentru tiparirea cartilor din portofoliul propriu, cu alimentare in coala si in rola, in timp ce companii precum Muller Martini sau Horizon s-ar putea ocupa de finisaje?
Prin urmare, nu poate fi decat rezonabil sa presupunem ca un astfel de concept global inovator pentru marketingul cartilor nu va fi implementat prea curand. Ideea fondatorului story.one se afla inca la stadiul unei viziuni a sinergiei dintre tehnologia moderna de imprimare si democratizarea povestilor de impartasit. Desi este acum o „insula” deconectata de restul industriei de carte, la un moment dat aceasta idee ar putea foarte bine sa ofere impulsul necesar pentru o forma de distributie a cartilor cu totul noua si diferita. Va fi interesant de urmarit ce se intampla in continuare.
