Metal Show & TIB este o platformă de afaceri emblematică pentru industriile de prelucrare a metalelor, tehnologie industrială și echipamente, având sub umbrela sa ramuri și tematici precum ingineria auto, tehnologia informației, transport, manipulare și depozitare, protecția mediului sau invenții și inovații. Participarea Facultății de Inginerie Industrială și Robotică a UPB la această expoziție a avut ca obiectiv încheierea de noi parteneriate cu diferiți reprezentanți ai industriilor asociate profilului facultății. Potrivit inginerului Ovidiu Alupei-Cojocariu, Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică are specializări care se mulează foarte bine pe profilul târgului Metal Show – spre exemplu, în cadrul specializării „Tehnologia construcțiilor de mașini” sunt pregătiți ingineri pentru domeniul fabricării de piese destinate mașinilor și utilajelor. Reprezentantul facultății a declarat: „Inginerii noștri operează tot felul de echipamente, inclusiv din industria poligrafică, pentru că mașinile respective trebuie întreținute, trebuie să le asigurăm fiabilitatea, iar acest lucru se face prin cunoașterea amănunțită a echipamentelor”. Potrivit acestuia, în cadrul specializării „Informatică aplicată pentru ingineria industrială”, studenții se ocupă inclusiv de crearea de aplicații informatice al căror scop este asistarea inginerului industrial în activitatea de lucru, inclusiv cu ajutorul tabletelor sau al telefoanelor mobile.
Vizitatorii standului Facultății de Inginerie Industrială și Robotică au putut observa îndeaproape modul de funcționare al unui robot construit pe baza conceptului de vehicul autonom. Acesta poate să identifice o incintă, să ocolească obstacolele, încorporează un instrument de măsurare cu laser care scanează și depistează obstacolele, își face o hartă a zonei respective și poate fi folosit în cadrul unui sistem de transport uzinal, în interiorul unei hale industriale. Reprezen-tantul UPB a precizat: „Suntem în măsură să propunem și astfel de soluții. Evident sunt soluții la care nu ne-am gândit noi prima dată, ele există deja în mediul industrial. Întreprinderile robotizate, întreprinderile din Industry 4.0 au astfel de dispozitive mature.“
A fost prezent la standul Universității și un sistem de dozare automată a fluidelor, capabil să respecte rețete de fabricație bazate pe pomparea și dozarea în cantități speciale a lichidelor în anumite recipiente. Sistemul încorporează șase pompe și șase vane cu două căi, asigură dozarea a 12 până la 24 de rețete de dozare într-un utilaj care trebuie să primească succesiv, conform rețetei, fluide tehnologice. Sistemul este complet computerizat, toate pompele și toate valvele sunt conduse de o aplicație informatică și beneficiază de monitorizare de tip remote, care îi permite operatorului să poată vedea de la distanță stadiul procesului și eventualele avarii. Astfel, operatorul nu mai este obligat să rămână în fața monitorului, ci poate să opereze într-o rază de acțiune suficient de mare pentru a se ocupa simultan și de alte procese tehnologice.
Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică s-a implicat de câțiva ani într-un proiect* aflat în derulare și finanțat prin fonduri europene, beneficiarul fiind o firmă care se ocupă cu producerea unui material revoluționar pentru depoluarea apelor uzate. Instalația care va fi folosită în acest scop urmează să fie pusă în funcțiune la sfârșitul anului 2022 și va produce materialul folosit ca ingredient principal în depoluarea apelor uzate. Apa industrială poluată este curățată și poate să fie reutilizată în mediu, fără a mai fi nocivă. Ea devine neutră pentru mediu, iar depunerile rezultate în urma procesului de curățare sunt supuse unui proces de pasivare termică, putând fi ulterior întrebuințate ca fertilizatori. „Iată o abordare holistică a problemei poluării folosind know-how-ul unei firme care vrea să producă materialul și are brevet pentru acesta, iar împreună cu noi și cu ajutorul fondurilor europene reușește să realizeze o instalație-pilot care să producă o cantitate semnificativ mai mare de material decât putea produce până acum. De aceea am venit la Metal Show & TIB, să căutăm firme cu care să colaborăm și să le ajutăm să dezvolte echipamente, să dezvolte cercetări în domeniul acesta”, a declarat inginerul Ovidiu Alupei-Cojocariu.
Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică a prezentat și diverse piese modelate și imprimate 3D de către studenți în cadrul cursurilor practice. În funcție de rezistența materialelor, acestea pot fi utilizate imediat în anumite aplicații, asigurând de exemplu înlocuirea unei piese distruse și o funcționare „de avarie” până când piesa originală poate fi achiziționată, mai ales în contextul problemelor de logistică din ultima perioadă. Studenții au avut ocazia să testeze și așa-numita proiectare generativă a unei piese, în cadrul căreia părți din pereții piesei masive sunt înlocuite cu structuri celulare ușoare care asigură aceeași rezistență a piesei respective, micșorându-i însă greutatea cu 30-60%. Facultatea a mai prezentat și o gamă diversă de piese prelucrate pe mașini care au comandă numerică, studenții având astfel ocazia de a testa conceptul de fabricație asistată de calculator și de proiectare a unei piese în mediul virtual, inclusiv cu ajutorul unei mașini cu 5 axe. În acest context, Conf. Dr. Ing. Ovidiu Alupei-Cojocariu a amintit și expoziția „Polifest”, organizată în cadrul Universității Politehnica: „Facultățile au expus la standuri toate realizările lor, au fost vizite și din afară, adică elevi de liceu care au venit să se informeze, să se orienteze profesional. Este deja o manifestare tradițională care este organizată în luna aprilie și pe care noi o promovăm”. Potrivit cadrului universitar, în momentul de față tinerii nu prea sunt atrași de inginerie, însă Universitatea are intenția de a colabora cu liceele pe viitor: „Vom face vizite și prezentări atât online cât și fizic, pentru ca numărul de candidați să poată fi suficient de mare încât specia noastră să nu dispară. Știți că în toate regnurile există un număr critic de la care specia nu se mai poate întreține, în sensul că se află în pericol. Dacă domeniul nu oferă suficienți specialiști proprii, atunci va fi parazitat de specialiști din alte domenii care vor ocupa locurile respective, dar fără să fie pregătiți în acel domeniu, deci calitatea totală scade”.
Conferențiarul ne-a prezentat și principala problemă care împiedică cercetarea și inovația în mediul universitar românesc. Potrivit acestuia, deși obiectivul principal al Universității este cercetarea, rata de absobție este prea mică în acest domeniu, astfel încât instituția este nevoită să se concentreze și pe alte tipuri de proiecte: „În general inovarea în societatea noastră este foarte puțin încurajată. Fondurile alocate cercetării sunt sub 0,2% din PIB și ar fi trebui să fie de cel puțin 1% din punct de vedere guvernamental, plus 1% din sponsorizările firmelor. Ori, atunci când aloci 0,2% sau 0,15% din PIB înseamnă că desconsideri o astfel de activitate, probabil din lipsa de încredere în rezultatele viitoare. Deci mai bine se investește în domenii vizibile și credibile. Politicul așa acționează, alege domeniile pe care le finanțează ca să poată să intre în poză. Dacă nu intră politicul în poză, nu alocă bani. Și atunci trebuie să facem eforturi importante să găsim finanțări alternative, nu din sistemul național de cercetare, ci din sistemul european de cercetare, unde e o competiție și mai mare, unde există adevărate industrii de scriitori de proiecte, cu o experiență de 30 de ani de scris proiecte încontinuu.”
Concluzia cadrului didactic universitar se referă la incapacitatea sistemului românesc de a profita de resursele europene: „Când faci un program de calificare pentru o meserie e foarte frumos, sunt fonduri europene implicate, este un proiect, dar nu înseamnă cercetare. Energia consumată pentru un astfel de proiect ar fi putut să fie mai bine consumată – să faci un proiect cu rezultate economice și care să reușească să aducă de 11 ori cât ai investit. Aceasta e rata de câștig european pentru proiecte inovative aplicate, ai investit 1 euro, ai câștigat 11, ori, noi ne mulțumim cu 2 și ne mândrim că am dublat. Nu e suficient, înseamnă că am pierdut 10 euro. Adică am luat încă un euro, ne-am scos să zicem investiția, dar i-am pierdut pe ceilalți 10”.
*Încheiat în cadrul Programului POC – Axa 1
Tip proiect: PROIECT TEHNOLOGIC INOVATIV
Acțiunea: PI1b – Promovarea investiţiilor în C&I, dezvoltarea de legături şi sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare şi dezvoltare şi învățământul superior
ID / Cod My SMIS: 119960
Nr. Contract: 263/19.06.2020
DENUMIREA PROIECTULUI:
“FABRICAREA DE MATERIALE AVANSATE DESTINATE TRATĂRII APELOR INDUSTRIALE UZATE: PROTOTIP ȘI INTRODUCERE ÎN CICLUL PRODUCTIV”
Organizații participante:
SC GREEN WATERNANOTECHNOLOGY SRL (GWNT), Coordonator
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI (UPB), Partener
