Importanța controlării umidității în procesele de imprimare inkjet

Din momentul în care o rolă de hârtie intră într-o tipografie este în pericol de a fi degradată de umiditate și temperatura neadecvată – eșecul de a controla acești doi factori poate cauza importante probleme de imprimare și finisare. Hârtia își poate schimba forma atunci când excesul de umiditate dilată fibrele, iar acest lucru poate fi observat sub forma unor ondulări la marginile rolei, mai ales dacă ambalajul rolei a fost deteriorat. Performanța imprimării poate fi afectată în mod negativ în timpul depozitării hârtiei, însă pericolele sunt și mai mari atunci când hârtia este expusă la procesul de imprimare inkjet.

Gestionarea calității de imprimare a unui echipament inkjet de mare viteză care funcționează cu cerneală pe bază de apă este un act de echilibru complex, care constă în depunerea cernelii pe pagină și apoi evaporarea apei din cerneală, lăsând pigmentul în urmă, în timp ce hârtia este ținută sub tensiune pe banda în mișcare. Deși tehnologia de uscare a avansat foarte mult în ultimii ani, procesul de separare eficientă a pigmentului de suportul său pe bază de apă implică de obicei supunerea cernelii la temperaturi egale sau mai mari decât punctul de fierbere al apei. Astfel apa din cerneală dispare prin fierbere, însă în același timp dispare și umiditatea din hârtie, iar atunci când hârtia este prea uscată poate deveni fragilă, mai ales că în imprimarea față/verso hârtia trebuie să fie rulată și „coaptă” pe ambele părți. Hârtia este fabricată cu diferite niveluri de umiditate pentru a se potrivi unor utilizări finale precise. În medie, umiditatea hârtiei înainte de imprimare variază între 4-6%, iar după ce suportul trece prin sistemele de uscare nivelul de umiditate al hârtiei poate scădea la 1% – un nivel prea mic pentru păstrarea flexibilității hârtiei. Atunci când hârtia nu păstrează o umiditate adecvată post-tipărire, fibrele fragile pot cauza crăparea sau ruperea în timpul diferitelor procese de finisare.

Dacă hârtia reușește totuși să supraviețuiască și procesului de finisare, aceasta riscă să își schimbe forma din cauza dezechilibrului de umiditate dintre hârtie și mediul înconjurător. Hârtia va atrage umezeala din aer înainte și/sau după ce părăsește tipografia, pentru a ajunge la o relativă echilibrare a nivelului umidității. Deși poate părea contraintuitiv, aceste probleme pot fi rezolvate adăugând mai multă umiditate în mediul înconjurător în etapa în care imprimanta încearcă să elimine apa din cerneală. În cazul imprimării câte unei singure fețe pe rând, hârtia va absorbi mai multă sau mai puțină apă în locuri diferite. Dacă adăugăm umiditate în procesul de producție fără a o controla, putem obține variații și mai extreme ale problemelor legate de depozitarea necorespunzătoare a hârtiei, deoarece umiditatea dilată fibrele de hârtie într-un mod neuniform. Pentru a controla calitatea imprimării, trebuie să fie controlată și umiditatea.

Gestionarea umidității ajută la gestionarea calității materialelor imprimate, însă adăugarea umidității în timpul producției într-un mod controlat este un proces complex. De exemplu, dacă umiditatea hârtiei a fost de 5% înainte de imprimare și de 1% după imprimare, sistemul de reumidificare trebuie să completeze cele patru procente de umiditate eliminate. În plus, sistemul trebuie să se adapteze la umiditatea deja prezentă în mediul înconjurător și la diferitele niveluri de evaporare din hârtie în timpul procesului de imprimare, precum și la porozitatea generală a hârtiei. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că fiecare pagină tipărită poate fi diferită, drept urmare nivelul de acoperire cu cerneală a paginilor poate fi diferit. Setările sistemului de reumidificare trebuie să fie ajustate în vederea compensării acestor factori și a furnizării nivelului adecvat de umiditate pentru întreaga suprafață a hârtiei. Gradul de precizie în procesul de compensare a umidității poate face o diferență enormă în ceea ce privește rezultatul imprimării și al proceselor de finisare. Unele sisteme de reumidificare sunt capabile să controleze umiditatea cu o precizie de miligrame pe metru pătrat și să ajusteze nivelul de umiditate pentru fiecare față a suportului. Folosirea unui sistem de reumidificare este în mod special valoroasă atunci când sunt folosite diferite tipuri de hârtie, deoarece setările optime de umiditate vor fi diferite pentru fiecare tip în parte.

Umiditatea poate fi adăugată sau eliminată din hârtie înainte, în timpul producției sau după. Dacă modificarea nivelului de umiditate nu este gestionată, suprafața hârtiei poate deveni instabilă iar marginile se pot curba din cauza diferențelor de umiditate de pe fiecare față a colii. În cazurile în care este afectată dincolo de margini, hârtia se poate ondula. Ambele probleme au ca rezultat o lucrare cu un aspect imperfect, însă un sistem precis de reumidificare poate rezolva aceste probleme prin adăugarea controlată de umiditate. Cu toate acestea, odată ce materialul tipărit părăsește imprimanta, acesta este în continuare supus diferențelor de umiditate. Faptul că la finalul procesului de imprimare hârtia este echilibrată din punct de vedere al nivelului de umiditate ajută la evitarea absorbției umidității din mediu. Umiditatea este o problemă și mai serioasă pentru produsele legate precum cărțile sau revistele, care pot utiliza substraturi și procese diferite pentru coperți și paginile interioare. Atunci când coperta sau anumite pagini absorb umezeala și fibrele hârtiei se dilată, pot deveni mai groase în mod neuniform. În cazul în care coperțile sunt tipărite cu imprimante offset ori pe bază de toner sau dacă sunt înnobilate ulterior, este posibil ca acestea să nu absoarbă deloc umezeala, fapt care provoacă neconcordanțe în ceea ce privește dimensiunile paginilor de la interior în comparație cu învelișul protector. În plus față de reumidificarea din timpul procesului de producție, aplicarea unui strat de silicon asigură o protecție suplimentară împotriva temperaturilor ridicate de uscare, o protecție care ajută și dincolo de procesul de imprimare. Stratul de silicon protejează hârtia atunci când trece prin procesul de finisare și reduce absorbția de umiditate după producție.

Contiweb DFA
Contiweb DFA

 

Un astfel de sistem de reumidificare este Contiweb DFA – un aplicator digital de fluide care asigură reumidificarea folosind apă de la robinet și un agent tensioactiv, cu posibilitatea de a adăuga ulei siliconic pentru o protecție suplimentară – apa este absorbită de hârtie, dar uleiul rămâne la suprafață pentru a proteja produsul final. Cu ajutorul Contiweb DFA, lichidele de reumidificare sunt aplicate uniform pe suprafața hârtiei. Sistemul de reumidificare Contiweb este compatibil cu imprimantele inkjet de la Canon, HP, Kodak, Screen și Ricoh.

În vederea creării unui mediu optim pentru procesul de imprimare inkjet se recomandă depozitarea suportului într-un mediu cu umiditate și temperatură controlate, aclimatizarea în prealabil a suportului la condițiile mediului de producție, folosirea unui sistem de reumidificare precis, ușor de controlat și compatibil cu imprimanta inkjet utilizată și aplicarea unui strat de silicon pe materialele finisate sau pe orice material supus unor variații mari de umiditate.

Redactia Afaceri Poligrafice

Adaugati un comentariu

Lasă un răspuns

Search this website Type then hit enter to search

Caută în tot websiteul

Mai multe...

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
Post Type Selectors
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SEMNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide