Riscuri și sancțiuni pentru munca fără forme legale

În România, munca nenormată reprezintă o problemă - din nefericire obişnuită – cauzată de contribuțiile substanțiale datorate către bugetul de stat și de nivelul de instruire. Riscurile sunt însă uriașe atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele care lucrează fără forme legale.

Avocat Dr. Constantin Neacșu –
Baroul București
Tel.: 0744244852

 

Astfel, societățile care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de până la 20 000 de lei şi chiar să le fie sistată activitatea, iar pedeapsa aplicabilă angajatorilor poate fi, în anumite cazuri, închisoarea.

În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale pot fi sancţionate cu amendă de maximum 1 000 de lei şi nu vor avea parte de protecţie socială, iar pensiile de care vor beneficia vor fi extrem de mici. În lipsa unui contract individual de muncă declarat, lucrătorii nu plătesc absolut nimic la Stat şi nu figurează nicăieri ca angajaţi, astfel încât nu se pot bucura de avantajele şi beneficiile unui salariat cu forme legale. Cu toate acestea, chiar și în cazul unui raport juridic nenormat și nefiscalizat, Înalta Curte a mai stabilit că persoana care a prestat muncă la negru are deschisă calea acțiunii în constatarea raportului de muncă și a efectelor acestuia, lucru care în realitate nu prea se întâmplă.

Expresia uzitată pentru munca fără forme legale este munca “la negru” şi reprezintă o activitate profitabilă desfăşurată în afara cadrului legal reglementat, nefiind evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca. Principala cauză a perpetuării acestui fenomen îl constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de angajator cât şi de persoana care desfăşoară activitatea la acel angajator, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale către bugetul de stat.

În unele cazuri, salariaţii şi angajatorii ajung în situaţii conflictuale care pot duce chiar la litigii de muncă. Contractul individual de muncă naşte o serie de drepturi şi obligaţii bilaterale, astfel că un salariat poate acţiona în instanţă angajatorul dacă acesta din urmă nu i-a plătit salariul la timp, nu a respectat orele de program, nu i-a acordat concediul legal cuvenit etc. şi poate obţine chiar despăgubiri dacă instanţa constată că angajatorul a comis abuzuri sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

Nu același lucru se întâmplă în cazul unui muncitor la negru, care nu este protejat prin lege în relaţiile de muncă la fel ca un salariat, neputându-și cere sau nefiindu-i ocrotite toate drepturile în justiţie dacă este nedreptăţit de cel care l-a angajat fără forme legale.

Legea incriminează primirea la muncă fără încheierea unor contracte, precum și folosirea persoanelor aflate în situaţia şederii ilegale în România. Mai mult, pentru fiecare angajat cu timp parțial care lucrează peste norma din contractul individual de muncă, angajatorii pot primi o amendă de 10 000 de lei.

În ceea ce privește îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 108/1999 privind Inspecţia Muncii, inspectorii de muncă sunt cei care controlează toate aspectele care ţin de încadrarea în muncă şi încetarea activităţii persoanelor care desfăşoară orice activitate în temeiul unui contract individual.

În cazul unităţilor cu potenţial ridicat de utilizare a muncii fără forme legale, Inspecţia Muncii organizează controale de fond ce includ toate subunităţile angajatorului şi vizează întreg spectrul relaţiilor de muncă. Este de menționat că nu doar inspectorii de la sediul societății pot da amenzi, ci și cei de la locul în care s-au depistat lucrători la negru. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul contravenţiei constând în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă în condiţiile art. 16 alin. (1) din Codul Muncii, locul săvârşirii contravenţiei este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condiţiilor impuse de lege.

Puțini cunosc faptul că, spre exemplu, angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă (sediu temporar, punct de lucru, sucursală, filială) o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru.

Munca în afara cadrului legal este prezentă şi se manifestă sub mai multe forme, după cum urmează:
– nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată în afara contractului individual de muncă, fără plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în niciun fel a persoanei care prestează munca;
– parţial neevidenţiată şi nefiscalizată, realizată prin evidenţă dublă şi aşa-numita plată “ în mână” ce reprezintă un plus faţă de evidenţa din documente;
– ocazională, în sezon;
– munca în aşa-numitele “ perioade de probă”, perpetuate dincolo de reglementările Codului muncii și neevidenţiată în documente.

România este printre primele ţări din Europa atunci când vine vorba despre muncitori fără forme legale. În fiecare zi, statisticile arată că peste 1,5 milioane de români lucrează fără să aibă siguranţa unui contract legal, iar evaziunea de acest tip prejudiciază Statul român cu 4 miliarde de euro anual. Dincolo de datele economice este însă un fenomen ce prezintă – în cazuri extreme – şi riscuri sociale uriaşe.

Redactia Afaceri Poligrafice

Adaugati un comentariu

Facebook
Telegram
Skype
WhatsApp
Email
Vizualizari:

Companii promovate in apropiere

Articole Asemanatoare

Anunturi recente

Inchide

Caută în tot websiteul

Generic selectors
Potrivire exactă
Caută doar în titlu
Caută doar în conținut
ARTICOL
Search in pages
ANUNȚURI
COMPANII
EVENIMENTE
Filtrează după categorii
ALTE MODALITATI DE IMPRIMARE & INSCRIPTIONARE
CREATIE & EDITARE & WEB DESIGN
DIVERSE
FINISARE
INTELIGENTA ARTIFICIALA
MARKETING
OPORTUNITATI IN DOMENIU
PACKAGING
POVESTI DE SUCCES
PRODUCTIE PUBLICITARA & SIGNALISTICA & PROMOTIONALE
TIPAR DIGITAL
TIPAR OFFSET
Inchide