Liviu Ionescu
Daca ne aducem aminte anul trecut la FESPA Berlin – zilele cu un aflux mai mare de vizitatori au fost ultimele doua zile de expozitie – asociate ridicarii restrictiilor de intrare in Germania pe motiv de cod QR (1 iunie 2022). Chiar si asa insa, atmosfera in Berlin – care avea in continuare impusa obligatia purtarii mastilor in toate mijloacele de transport in comun etc. – era una evident posaca – asa cum te astepti atunci cand discuti cu cineva fara sa ii poti vedea fata, zambetul si uneori fara sa poti intelege corect cuvintele – atmosfera complet diferita fata de atmosfera destinsa, vesela de la München, anul acesta.
Mai putin in ultima zi (care de altfel a fost zi mai scurta cu 3 ore), celelalte trei zile de FESPA din acest an au avut parte de flux de vizitatori in toate cele 4 hall-uri, terase pline in timpul pranzului, terase inca si mai pline seara. Imbucurator pentru toti – tinand cont de razboi, inflatie, criza de personal si altele asemenea.
In concluzie – o editie FESPA foarte reusita – din care punctam cateva impresii mai jos.
Automatizare / Robotizare
As numi spectaculos modul in care robotizarea a captat atentia la aceasta editie FESPA. Standurile in care bratele robotilor se roteau, urcau, coborau, apucau, asezau, manuiau si operau diverse unelte sau materiale au avut parte permanent de vizitatori. Desi conceptul in sine nu este bineinteles nou – totusi prezentarea in lumina reflectoarelor in acest an a fost o surpriza remarcabila.
Luam ca exemplu Durst P5 Robotics, conceptul prezentat de Durst (Platinum sponsor al FESPA): cel mai productiv printer hybrid din piata, am numit modelul Durst P5 350 HS D4 – cu viteza la calitate de productie de peste 700 mp/ora – impreuna cu solutia de incarcare si descarcare media robotizata constand in doi roboti Kuka.
Avantajele sistemului sunt absolut evidente:
– print fara supraveghere;
– productie intr-un singur schimb de lucru – dar un schimb continuu, de 24 ore, fara intreruperi;
– stivuire a placilor printate cu posibilitatea de rotire la 180 grade (stivuire pe fata dorita);
– versatilitate in ceea ce priveste incarcarea si descarcarea materialelor – se pot prelua placi de dimensiuni diferite fara a se pierde timp de pre-setare a liniei de productie;
– aliniere perfecta a printurilor;
– configuratie modulara, dupa dorintele clientilor;
– integrarea cu alte sisteme deja existente in linia de productie a clientului;
– consum redus de energie si mentenanta simpla;
– nu in ultimul rand, rezolvarea problemei lipsei de personal atat de evidenta in toate domeniile.
Permanent standul Durst a fost plin cu vizitatori, atrasi ca un magnet de solutiile prezentate (de altfel Durst a si castigat premiul EDP Awards pentru P5 Robotics, impreuna cu alte doua premii, pentru cel mai rapid sistem de imprimare cu LED de 3,5 metri latime de pe piata – P5 350 HSR – cu o viteza de imprimare de pana la 670 mp/ora si optiunea de a alimenta role mari cu o greutate de pana la 1.000 kg si un diametru de 635 mm, si pentru Durst Workflow – suita software de succes a Durst Group, care este utilizata in prezent de peste 600 de furnizori de servicii de imprimare din intreaga lume, fiind nu doar un simplu software RIP, ci un eco-sistem complet care ofera nu doar segmentul pre-press & production, ci si analiza datelor de productie si integrarea cu diverse solutii web-to-print si ERP).
De altfel si alti producatori au inteles avantajele utilizarii sistemelor robotizate si le-au prezentat la FESPA – dupa cum se poate vedea in fotografiile alaturate.
DTF – Direct-to-Film
Daca acum cativa ani printul pe tricouri si alte articole textile gata croite insemna DTG (direct-to-garment), anul acesta trendul absolut evident este acela al printului DTF.
Daca in cazul DTG se printeaza (cu cerneala pigmentata pentru textile) direct pe textil dupa care se fixeaza termic printul fie in presa, fie in cuptor termic, tehnologia DTF presupune printul in oglinda (tot cu cerneala pigmentata pentru textile) pe un film-suport, pulverizarea unei pulberi speciale adezive si uscarea acesteia pe film in zona printata, dupa care urmeaza transferul pe textil. Avantajele si dezavantajele (teoretice) ale DTF fata de DTG se presupun a fi urmatoarele:
– dispare necesitatea pre-tratarii materialelor (necesara in cazul DTG, pentru textilele inchise la culoare);
– printurile se pot stoca o perioada indelungata si se pot transfera doar atunci cand este nevoie;
– se pot imprima mult mai simplu articole textile de genul sepcilor, incaltamintei etc.;
– se pot imprima cu aceeasi calitate (si fara pre-tratare) materiale diverse precum poliester etc. (in cazul DTG, printul pe poliester necesita pre-tratare pentru a obtine o calitate buna).
– ca si dezavantaj, printurile DTF prezinta la atingere senzatia de film, pelicula aplicata – pe cand printul DTG da senzatia de „natural” la atingere, cerneala fiind absorbita in fibra materialului.
– costuri de productie: DTF are costuri de productie mai mari (filmul, pudra, echipamentele suplimentare necesare, timpul de taiere al filmului inainte de aplicare – toate acestea adauga la costul de productie).
Indiferent insa de parerile mai mult sau mai putin obiective, cert este ca FESPA 2023 a gazduit un intreg pavilion dedicat printurilor pe materiale textile si in mod special celui pe articole de imbracaminte, iar tehnologia DTF a fost vedeta de necontestat. Producatori din toate colturile lumii, consacrati sau nu, s-au intrecut in a-si prezenta printerele DTF – si de aici si dificultatea de a alege unul sau altul dintre echipamente, pentru ca – mai mult sau mai putin recunoscut – se cunoaste faptul ca DTF este inca o tehnologie aflata la inceput – si inca exista unele probleme, in principal tinand de stabilitatea in productie sustinuta. Un echipament DTF necesita – pe langa imprimanta – si accesoriile (shaker-ul pentru pulverizarea pudrei adezive, uscatorul, takeup-ul) – si a le pune pe toate in linie si a le face sa functioneze stabil, fara incidente, se dovedeste ca nu este deocamdata la indemana tuturor.
Dealtfel sunt printre producatorii consacrati unii care au ales sa intarzie lansarea unui echipament de print dedicat DTF pana cand versiunea comerciala va fi perfect stabila si au prezentat la FESPA doar prototipul echipamentului (de exemplu FilmJet prezentat de Polyprint – cel mai compact sistem DTF prezentat la FESPA dar in acelasi timp proiectat pentru print continuu si productie de volum mare, avand printre caracteristicile principale: latime de print de 60 cm, multi-zone smart curing, recircularea pudrei si design anti-static – echipamentul va fi lansat comercial la sfarsitul acestui an).
Merita mentionate si echipamentele – „clasice” deja – DTG care pot printa si DTF – si amintim iarasi Polyprint cu ale sale TexJet NG 120, 130 si 140. Capabilitatea unica de a printa in mod reverse asigura printuri DTF rapide (imaginea si White over-print intr-un singur pas), iar cerneala Polyprint este perfect compatibila atat cu aplicatiile DTG, cat si cu cele DTF.
Intetirea competitiei
Absolut evidenta a fost la acest FESPA cresterea competitiei pe o piata in care cumparatorii au devenit mai rari si mai pretentiosi. Iar daca discutam despre cumparatorii din centrul si estul Europei (deci si din Romania), fenomenul cvasi-general este acela al deciziei potentialilor cumparatori de a utiliza doar fonduri / granturi (guvernamentale sau EU sau norvegiene sau altele, oricare), in detrimentul resurselor proprii. A devenit de preferat sa astepti unul–doi ani pentru finalizarea unui proiect de finantare nerambursabila, decat sa investesti din propriile resurse si sa folosesti acesti doi ani pentru dezvoltare (castigarea pietei si crearea de profit pentru viitoare investitii) – cu consecinte de asteptat, de altfel:
– fondurile nerambursabile sunt de valoare limitata si sunt numeroase cazuri in care un producator a cumparat un utilaj pe care nu il dorea in detrimentul altuia mult mai performant, doar fiindca… atat au fost fondurile.
– sunt cazuri in care, in timpul scurs de la depunerea proiectului si pana la aprobare si implementare, echipamentul ofertat a iesit din fabricatie iar generatia noua nu mai corespunde cerintelor din caietul de sarcini;
– este dovedit ca firmele care investesc cu bani primiti „gratis” depun mai putine eforturi sa castige cota de piata – neavand responsabilitatea rambursarii unui credit sau a recuperarii sumelor investite – ceea ce duce la folosirea sub capacitatea reala de productie a echipamentelor achizitionate.
Asadar, intr-o astfel de realitate, competitia s-a ascutit si mai mult. Brother intra in competitie cu un model de printer cu tehnologie latex. Epson intra in competitie cu un model de printer flatbed UV. Absolut toti producatorii consacrati de imprimante pentru textile au intrat in competitie in maratonul DTF, impreuna cu zeci de producatori din China (curios de vazut cine va avea suflu pana la final). Concepte noi de business vor aparea: cumperi un large-format capabil de productie de volum mare, dar blocat software la viteza mica – si platesti activarea pe module de productivitate atunci cand ai „varf de sarcina” (iarasi, curios daca va avea succes un astfel de concept, practic un super-car cu podeaua de acceleratie blocata daca nu platesti licenta pentru deblocare).
In concluzie – FESPA 2023 a prezentat o industrie de print in plina efervescenta, cu inovatii sau confirmari, cu producatori si vizitatori cu pofta de viata – ceea ce va dorim si dvs.! 🙂