Un sondaj de opinie efectuat pe un public-ţintă format din elevi şi studenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 27 de ani de la unele şcoli din India a reuşit să atragă 240 de răspunsuri din partea persoanelor chestionate. Rezultatele au arătat că un design atrăgător al ambalajului a avut o importanţă maximă în prima achiziţie a ciocolatelor. Factorii importanţi ce au afectat decizia de cumpărare au fost „informaţia” şi „estetica vizuală”. De asemenea s-a ajuns la concluzia că un ambalaj atractiv alături de o campanie publicitară intensă ar putea aduce vânzările preconizate pentru o ciocolată lansată recent pe piaţă. Studiul a mai discutat influenţa pe care o are ambalajul ciocolatei în cadrul brandurilor naţionale şi internaţionale, luând în considerare diverse variabile demografice.
Ambalarea este definită ca fiind ştiinţa, arta şi tehnologia de a împacheta sau proteja nişte produse având în vedere distribuirea, depozitarea, vânzarea şi utilizarea lor. Funcţia de bază a ambalajelor alimentare este aceea de a menţine integritatea produselor protejând alimentele de posibilele deteriorări cauzate de climat, pericole bacteriologice şi cele legate de tranzitare. Însă ambalajul ar putea la fel de bine să joace rolul „vânzătorului tăcut” care trebuie să-l convingă pe consumator la punctul de vânzare, constituind astfel un aspect important al succesului de piaţă.
În industria ciocolatei, ambalajul este vital ca importanţă. În zilele noastre, ambalajele sunt concepute pentru a fi utilizate în diverse ocazii, pentru a împlini aşteptările oamenilor din diferite clase sociale şi pentru a face distincţia între diverse branduri. Pe baza rezultatelor obţinute din analizele anterioare, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Kannur încearcă să identifice influenţa reperelor de ambalare asupra consumatorilor tineri.
Ambalajul este un factor important în procesul decizional al consumatorului. În opinia cercetătorilor, există cinci elemente ale ambalajului ce afectează pozitiv procesul de achiziţie în mintea consumatorului. Ei le-au împărţit în două categorii: vizuale (mărimea, grafica şi forma) şi informaţionale (informaţia şi tehnologiile). În plus, ambalajul ar putea adăuga valoare prin identificarea brandului, ar putea servi drept reclamă la punctele de vânzare, ar putea ajuta consumatorul la transportarea produsului şi ar putea aduce îmbunătăţiri depozitării la domiciliu.
Cercetătorii au demonstrat că o înţelegere aprofundată a modelelor de comportament şi a proceselor mentale ale consumatorului, precum şi utilizarea adecvată a tehnicilor cercetării de piaţă ar putea contribui la proiectarea ambalajelor şi etichetelor din sectorul alimentar, oferind oricărei companii un avantaj în faţa concurenţei. Mai mult, ei au constatat că elementul grafic al etichetei ar putea influenţa în mare parte opinia despre calitatea produsului precum şi intenţiile de achiziţie. Rezultatele experimentale au arătat că imaginile imprimate pe ambalaje au sporit atenţia acordată brandului de către consumatori.
Studiul a comparat comportamentul de cumpărare al consumatorilor rurali şi urbani cu referire specifică la ambalajul produselor şi a scos în evidenţă marea diferenţă dintre ei în ceea ce priveşte opinia despre diferitele aspecte ale ambalării. Consumatorii rurali erau mai mult de părere că ambalajul a contat în achiziţiile făcute decât omologii lor urbani. Totodată, consumatorii rurali erau convinşi că de regulă, ambalajele mai aspectuoase conţin produse de o calitate superioară.
Ambalajul atractiv al unei ciocolate îi constrânge pe consumatori să cumpere ciocolata respectivă. Chiar dacă unii nu o aprobă psihologic, nu este nicio îndoială că asemenea ambalaje agreabile îmbunătăţesc percepţia asupra produsului. Ambalajul tinde să crească valoarea ciocolatei, să o facă dezirabilă şi poate chiar să reflecte calitatea conţinutului din interiorul ambalajului.
Sondajul din India a fost efectuat în două şcoli şi patru colegii din districtul Kannur aparţinând statului Kerala. Au fost selectaţi la întâmplare un total de 240 de studenţi care se încadrau în trei grupe de vârstă (copii de vârstă şcolară precum şi absolvenţi ai programelor de Licenţă şi Master). Fiecare grup a constat din câte 80 de elevi sau studenţi. Intervalul de vârstă al respondenţilor a fost între 11 şi 27 de ani.
Rezultatul acestui studiu a evidenţiat şi a susţinut importanţa ambalării în strategia de marketing. S-a constatat că ambalajele ciocolatelor au jucat un rol esenţial în atragerea consumatorilor tineri. Pe primul loc între preferinţele lor s-a situat ciocolata cu lapte (81,2%), aceasta fiind urmată de ciocolata albă (10%) şi apoi de ciocolata neagră (7,9%).
Merită remarcat faptul că persoanele care au luat decizia cumpărării unei ciocolate lansate recent pe piaţă pe motiv că au fost atraşi de ambalajul ei au fost în proporţie de 72%, iar dintre aceştia, 61% au regretat că au cumpărat-o. Aceste constatări au arătat clar un lucru: consumatorii au fost derutaţi de ambalajele aspectuoase ale ciocolatelor. De asemenea, 8% dintre consumatori au fost de părere că informaţiile şi recomandările nutriţionale imprimate pe ambalajul ciocolatei au fost derutante.
În orice caz, aceasta nu i-a împiedicat pe oameni să încerce diferite branduri de ciocolată. Concluzia a fost că 94% dintre respondenţi au fost de acord că o publicitate foarte intensă în combinaţie cu un ambalaj foarte atractiv pot aduce o vânzare bună unei ciocolate.
Studiul a prezentat o abordare empirică menită să producă o percepere adecvată a celor mai importanţi factori de influenţă pe care ambalajul îi are asupra tinerilor consumatori atunci când cumpără sau plănuiesc să cumpere ciocolate lansate recent pe piaţă. S-a constatat că ambalajele ciocolatelor au jucat un rol decisiv în atragerea tinerilor consumatori. Cei mai importanţi factori ce au afectat decizia de cumpărare a consumatorilor înainte de a face achiziţia au fost „informaţia” şi „estetica vizuală”.
În plus, a fost observat faptul că factorul variabilelor cum ar fi „materialul” şi „componentele” a fost important pentru anumite grupe de vârstă. Grupele de vârstă cuprinse între 16 şi 18, respectiv 11 şi 15 ani au fost substanţial diferite una de cealaltă în ceea ce priveşte variabila „material”. Concluzia a fost că elevii cu vârste cuprinse în intervalul 11-15 ani au fost influenţaţi mai mult de materialul ambalajului de ciocolată.
Grupele de vârstă cuprinse între 19 şi 22, respectiv 11 şi 15 ani au fost considerabil diferite una de cealaltă în ceea ce priveşte variabila „componente”. S-a constatat că studenţii cu vârste între 19 şi 22 de ani au fost influenţaţi mai mult de componentele ambalajului de ciocolată.
Studenţii din școlile secundare superioare precum şi absolvenţii programul de Master au fost mai mult influenţaţi de ambalajul brandurilor internaţionale de ciocolată în comparaţie cu colegii lor din celelalte grupe de vârstă. 💬 Astfel, rezultatele acestui studiu au accentuat şi susţinut o dată în plus rolul important al ambalajului în strategia de marketing.
