Cel mai mare producător mondial de ambalaje, zona economică Asia-Pacific (40% din totalul global), a înregistrat o rată de creștere anuală estimată de aproximativ 7 procente. Aceasta este urmată de Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) cu aproape 30% și America de Nord cu 26 de procente. Studiul „Industria europeană a ambalajelor în 2025 – tendinţe, perspective şi factori de succes într-un mediu de piaţă competitiv” estimează totodată și o creștere a cererii de materiale de ambalare îmbunătățite, sustenabile, cu un impact mai mic asupra mediului. Studiul a evidențiat și principalii factori care generează creșterea continuă pe piața de ambalaje: îmbătrânirea populației (necesită prelungirea perioadei de consum a produselor, mai ales alimentare și medicamente), gospodăriile cu mai puțini membri (care consumă produse în volume tot mai mari), urbanizarea și evoluția comerțului online, creșterea cererii pentru ambalaje sustenabile (prin care companiile vor putea să își optimizeze produsele, să își diversifice veniturile și să se diferențieze pe piață).
În comparație cu populația consumatoare, care utilizează 59% din ambalajele produse – preponderent din cantități mari de materiale plastice compozite – procesele industriale și transporturile sunt semnificativ mai sustenabile întrucât necesită materiale reciclabile precum hârtia și cartonul, revendicând aproape 41% din totalul producției de ambalaje. Dacă trei sferturi din totalul pieței globale a ambalajelor sunt produse din hârtie, carton și plastic, restul sunt fabricate din metal, sticlă etc. Potrivit studiului, 70% din totalul ambalajelor produselor de consum sunt reprezentate de cele ale produselor alimentare (51 procente) și băuturilor (19 procente), produselor medicale (8 procente), cosmeticelor (4%), în timp ce doar 18% reprezintă ambalaje destinate bunurilor de larg consum.
În ultimii ani industria producătoare de ambalaje a fost marcată decisiv de creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului cu privire la necesitatea protejării mediului înconjurător. Aceasta a impus norme mai stricte pentru prevenirea irosirii resurselor și producerii deșeurilor. Însă diminuarea risipei este abia la început – în 2018 fiecare locuitor al Germaniei producea anual un total de 218 kg de deșeuri din hârtie, carton și plastic, în timp ce fiecare locuitor al Austriei genera 105 kg anual. Europa reușește reciclarea ambalajelor din metal în proporție de 90%, hârtie și carton – 87%, sticlă – 84%, plastic – 47%, lemn – 25%. Pe viitor se estimează creșterea acestor procente, odată ce peste 70% dintre cetățenii europeni își vor fi declarat preferința pentru ambalajele sustenabile (refolosibile/biodegradabile/din hârtie) în detrimentul materialelor plastice. Studiul a mai identificat și trendul soluțiilor de tipul „Smart Packaging”, ambalajele inteligente care devin un factor de diferențiere între principalii actori ai industriei. Horváth estimează că, pe termen lung, succesul pe piața de packaging va aparține celor care vor fi capabili să îmbine caracteristicile ambalajelor „inteligente” (precum trasabilitatea sau tehnologia senzorilor) – astfel produsul și ambalajul vor avea ocazia de a „crește împreună”, ca un tot unitar.
Kurt Weber, director general al Horváth România, precizează că „piaţa ambalajelor creşte în toată lumea, dar calitatea şi sustenabilitatea produselor se modifică pe măsură ce consumatorii devin tot mai conştienţi de impactul asupra mediului al acestei industrii; companiile care vor putea propune ambalaje atât inteligente, cu mai multe funcţii decât protecţia produselor, cât şi prietenoase cu mediul vor avea de câştigat pe o piaţă unde tendinţa de concentrare a jucătorilor creşte de la an la an”.
