Un alt trend confirmat de Finat cu ajutorul statisticilor pe anul 2020 vizează Europa de Est, care este în prezent responsabilă pentru 24% din totalul producției de etichete – procent dublu față de 2003. Piața europeană a etichetelor s-a dublat în comparație cu anul 2000, asociația remarcând că izbucnirea pandemiei în martie 2020 a venit pe fondul unui 2019 volatil, când s-au înregistrat stagnări ale creșterii atât în Marea Britanie și Irlanda, cât și în Europa Centrală. În primul trimestru al lui 2020, înainte de vârful pandemiei, piața europeană a etichetelor se înscria într-un trend pozitiv înregistrând o creștere de 6,6% în comparație cu ultimii doi ani. Trimestrul al doilea al anului 2020 a transformat complet imaginea de ansamblu – în primul val al pandemiei industria producătoare de etichete a suferit impactul carantinelor și problemelor logistice, în timp ce retailerii acordau prioritate bunurilor esențiale și înființau benzi „verzi” pentru industria transportului transfrontalier. Pe de altă parte această nouă realitate a determinat o creștere a cererii pentru etichete în sectoarele esențiale, inclusiv în industrii precum cea alimentară, a produselor pentru igiena personală, farmaceutice sau de retail – creșterea a fost stimulată atât de explozia comerțului electronic și de trendul cumpărăturilor online, cât și de așa-zisele „cumpărături de panică”. Industria de semnalistică a înregistrat și ea o explozie a cererii pentru materiale care încurajau distanțarea socială. Pentru industria etichetelor, pandemia a reprezentat un adevărat „test de stres” deoarece a implicat confruntarea cu probleme de aprovizionare cu materii prime, probleme de livrare a produselor finite și cu lipsa de personal din cauza carantinei impuse de guverne. La sfârșitul primului val, în trimestrul al treilea al anului 2020, a fost înregistrată o reducere a stocurilor care a dus la scăderea volumelor de etichete. Acest ciclu s-a repetat atât în al doilea cât și în al treilea val, ultimul fiind agravat de creșterile prețurilor la materii prime și de alte întreruperi ale lanțului și infrastructurii de aprovizionare.
În ceea ce privește tendințele regionale, în comparație cu creșterea medie europeană de 4,3% (față de 1,6% în 2019), Europa de Nord (Scandinavia) a fost regiunea cu cele mai bune performanțe în 2020, cu o creștere de 8,2% față de 2,3% în 2019. Aceasta a fost urmată de Europa de Est cu 6,9% (4 procente în 2019), Marea Britanie și Irlanda cu 4,6% (1,5 procente în 2019), Europa Centrală cu 3,4% (1,3 procente în 2019) și Europa de Sud (Mediteraneană) cu 2,8% (3,1 procente în 2019).
Sectorul hârtiei albe cretate a înregistrat o creștere de 3,3% în 2020 datorită cererii pentru bunuri de larg consum ambalate, în timp ce hârtia destinată aplicațiilor de imprimare termică directă a înregistrat o creștere de 5,3% în 2020, determinată de cererea pentru etichete de securitate și de etichete cu date variabile pentru cumpărături online, logistică, automatizarea proceselor și gestionarea stocurilor. Sectorul filmelor PP a înregistrat o creștere uriașă de 10,8% în 2020, datorată nevoii generale de filme pentru decorarea produselor de înaltă calitate și de lux, în timp ce materia primă pe bază de PE a crescut cu 8,1%. Împreună, etichetele imprimate pe hârtii albe cretate, hârtii pentru imprimarea termică directă și filmele PP au reprezentat 72% din volumul total de etichete produse, în creștere de la 66% în 2010, confirmând evoluția continuă către aplicații de lux. Pandemia de Covid-19 a fost un factor accelerator pentru aproape toate tipurile de materiale, cu excepția colilor PS, care și-au continuat declinul istoric deoarece majoritatea producătorilor au realizat importanța tranziției către sistemele automate de alimentare în rolă.
Raportul Radar al companiei de consultanță LPC, realizat cu ajutorul datelor oferite de către membrii Finat, susține trendurile identificate deja în zona materialelor. Convertorii din Europa Centrală au înregistrat cea mai mică rată de creștere, pe când cei din Europa de Est, Scandinvia, Marea Britanie și Irlanda au înregistrat cele mai mari creșteri în comparație cu 2019. Cea mai mare creștere anuală a cifrei de afaceri comparativ cu ultimii doi ani a fost înregistrată de companiile medii, cu vânzări între 10 și 50 de milioane de euro. Cea mai mică creștere a fost înregistrată de cei mai mari convertori participanți la sondaj (cu 2% mai mică decât cea a companiilor medii), pe când firmele mici au înregistrat în medie creșteri de 5%. Potrivit autorilor raportului, acest trend reflectă perturbarea lanțurilor de aprovizionare transnaționale, fenomen care are un impact negativ asupra afacerilor ce desfășoară activități economice în mai multe țări și regiuni. În ceea ce privește rata rentabilității, aceasta a fost în medie de 4,7% în comparație cu 4,3% în 2019, convertitorii din Scandinavia și din Europa Centrală reușind să obțină o creștere a profitabilității față de anii precedenți. Cel mai dramatic declin al rentabilității a fost înregistrat în Europa de Est, unde aceasta a scăzut de la 7,8% la doar 3,7% în 2020. Autorii speculează că mulți dintre convertori au cumpărat în exces consumabile pentru a contracara orice potențial colaps al lanțului de aprovizionare.
Același raport al LPC compară de asemenea primele trimestre ale anului 2021 cu cele din 2020, demonstrând stabilitatea creșterii pe sectorul industriei europene producătoare de etichete, cu o medie de 3,6%. Scandinavia, Europa Centrală și Europa de Est au raportat niveluri mai bune de rentabilitate în această perioadă, în timp ce în Marea Britanie și Irlanda convertorii au înregistrat o creștere a vânzărilor de numai 1,4% în primele trei luni din 2021. O constatare interesantă a raportului Radar este că, în 2020, convertorii scandinavi au înregistrat performanțe mai bune decât în toți cei șapte ani anteriori.
Pentru al doilea an consecutiv segmentul alimentar a adus cea mai mare creștere a vânzărilor pentru convertorii Finat, acesta fiind urmat de sectorul produselor chimice de uz casnic și de cel al produselor farmaceutice, de îngrijire și înfrumusețare. În mod previzibil, cele mai active în timpul pandemiei au fost segmentele dedicate produselor alimentare și chimice de uz casnic deoarece consumatorii au făcut rezerve de produse alimentare ambalate și de produse de curățare cu proprietăți antimicrobiene. Sectoarele alimentare strâns legate de activitățile HoReCa au fost puternic afectate deoarece consumatorii au renunțat să mai servească masa în oraș, optând în schimb pentru a-și prepara și consuma hrana acasă. Sectoarele farmaceutice și nutraceutice (suplimente alimentare) au avut și ele creșteri substanțiale de-a lungul anului 2020. Două dintre sectoarele afectate puternic de pandemie au fost industria automotive și cea a bunurilor de folosință îndelungată – Asociația Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA) a raportat o scădere de peste 25% a înmatriculărilor de autoturisme în UE în 2020, comparativ cu 2019. Convertorii raportează că termenele de livrare a consumabilelor pe aceste segmente reprezintă în continuare o problemă majoră, iar Marea Britanie și Irlanda se confruntă cu cele mai mari probleme.
LPC a observat și un interes crescut în privința planurilor de investiții în echipamente pe următorii doi ani, unul din cinci respondenți precizând că plănuiește să își achiziționeze o imprimantă digitală în 2021, în timp ce 27% dintre ei au afirmat că vor face acest pas în 2022. Pentru prima dată în istoria sondajelor Radar, majoritatea convertorilor au afirmat că vor opta pentru tehnologia convențională, în detrimentul celei digitale. La fel de interesant este și că 8% dintre companiile intervievate au în plan să investească în echipamente serigrafice în 2021, deși niciun respondent nu a menționat serigrafia în sondajul Radar din 2020. În plus, deși convertorii consideră că anii 2021 și 2022 vor fi ani puternici pentru achizițiile de imprimante și sisteme de finisare, aceștia se așteaptă totuși ca investițiile în echipamente să se reducă brusc în 2023. Potrivit raportului, investițiile în echipamente de imprimare digitală pe bază de toner vor depăși investițiile în tehnologie inkjet – 34% dintre participanții la sondaj plănuiesc să investească într-o imprimantă pe bază de toner în următorii trei ani, pe când doar 27% vor investi în echipamente inkjet.
