Potrivit unui sondaj realizat de Innova Market Insights, ponderea consumatorilor care și-au comandat online produsele alimentare în primul val al pandemiei a fost de 58%. Această schimbare a declanșat diferite discuții și măsuri în industria de packaging cu privire la noi ambalaje reutilizabile și reciclabile, tehnici de reducere a plasticului sau interzicerea substanțelor chimice nocive din compoziția ambalajelor. La dezbateri au participat și importanți reprezentanți ai lanțului de aprovizionare internațional precum Paccor, Metsä Board, Alianța Europeană a Ambalajelor din Hârtie (EPPA) sau cea mai mare platformă de livrare locală din lume – Home Delivery Hero. Reprezentanții Paccor – producător global de soluții sustenabile pentru industria de packaging – au declarat că trendul comenzilor online a fost simțit în întreaga industrie a ambalajelor, însă în acest context s-au infiltrat și concepții greșite cu privire la plastic și impactul acestuia asupra mediului. Potrivit Paccor, în ciuda faptului că multe studii științifice independente au dovedit că ambalajele din plastic sunt mult mai sustenabile atunci când sunt bine gestionate (în comparație cu metalul, sticla sau chiar hârtia), plasticul continuă să fie din ce în ce mai restricționat prin legislația UE. Interzicerea materialelor plastice poate avea ca rezultat creșterea utilizării ambalajelor din multimaterial, care nu au neapărat un impact mai redus asupra mediului și pot fi dificil de reciclat. Paccor cere industriei să treacă de la aspirații la acțiuni colective bazate pe date științifice, menționând că este nevoie de participarea întregului lanț de aprovizionare.
În ceea ce privește dezbaterea cu privire la alegerea între ambalajele de unică folosință și ambalajele reutilizabile, un lucru este cert: trendul comerțului online a exacerbat volumul de deșeuri și poluarea cu ambalaje. Restaurantele cu servire rapidă sunt deseori văzute drept singurele ce favorizează producția de ambalaje de unică folosință, care oferă mai puține avantaje comparativ cu ambalajele reutilizabile. Innova Market Insights a evidențiat acest lucru denumind prin sintagma „Revoluția ambalajelor reutilizabile” o tendință importantă în 2021 care arată astfel: 52% dintre consumatorii globali consideră că ambalajul reutilizabil este cel mai ecologic model de ambalaj, urmat de cel reciclabil (50%) și reciclat (39%), biodegradabil (31%) și compostabil (24%). Cu toate acestea, potrivit lui Risto Auero – director de vânzări în cadrul companiei finlandeze producătoare de hârtie, Metsä Board – pentru restaurantele cu servire și livrare rapidă, tacâmurile reutilizabile nu reprezintă neapărat alegerea corectă. Acesta afirmă că deși percepția generală a publicului este aceea că tacâmurile refolosibile sunt mai bune pentru mediu, o analiză a ciclului de viață derulată de firma de consultanță independentă Ramboll a demonstrat că tacâmurile de unică folosință pe bază de fibre de hârtie au beneficii de mediu semnificative pe parcursul întregului ciclu de viață, neinfluențând schimbările climatice sau consumul de apă dulce. Între timp, un studiu realizat prin colaborarea mai multor universități din China a arătat că vesela reutilizabilă ar putea reduce volumul de deșeuri cu până la 92% față de alternativa de unică folosință fabricată din hârtie.
Referitor la același subiect, Mathias Clément – reprezentantul EPPA – este de părere că dacă toate restaurantele cu servire rapidă din UE ar opta de acum înainte pentru tacâmuri reutilizabile, acest lucru ar însemna echivalentul adăugării unui milion de mașini pe benzină pe drumurile din Europa. La fel de important este și subiectul materialelor cu proprietăți de barieră, folosite în cazul ambalajelor din hârtie. Deseori este vorba despre perfluoroalchilate (PFAS), care includ peste 4 700 de substanțe chimice sintetice utilizate la scară largă – acestea se acumulează în organismul uman și în mediu cauzând în timp probleme ecologice și de sănătate. Statul California (SUA) a interzis în 2021 folosirea acestor substanțe în producția tuturor ambalajelor pe bază de hârtie. Este important de menționat și că 15% dintre consumatorii globali consideră că nu vor reveni la vechiul comportament de cumpărare după ce pandemia de Covid va lua sfârșit, iar în Marea Britanie, Germania și SUA peste 20% dintre consumatori vor continua să își comande alimentele online. Amcor – lider global în producția și dezvoltarea de soluții pentru ambalare – estimează că piața europeană a produselor alimentare vândute online va crește cu 66% până în 2023. Produsele lactate – inclusiv brânzeturile (achiziționate de 65% dintre cumpărători), iaurturile și deserturile refrigerate (achiziționate de 61% dintre consumatori) – reprezintă cele mai populare categorii de alimente proaspete. Printre cele mai eficiente soluții de ambalare ale acestui an se numără și cutia din carton ondulat de la Mondi (BCoolBox), care menține alimentele proaspete – la o temperatură mai mică de 7°C, cu ajutorul termoizolației – înlocuind nevoia de camioane cu sisteme de răcire care au un consum mare de energie.
Un alt trend al anului 2021 a fost cel referitor la cantitatea de carbon emisă în atmosferă, industria producătoare de ambalaje fiind de acord că e nevoie de o abordare bazată pe evaluările ciclului de viață (LCA). O astfel de evaluare, derulată de către producătorii de ambalaje Huhtamaki și Stora Enso, a scos la iveală faptul că tacâmurile reutilizabile pe bază de PP folosite în restaurantele cu servire rapidă generează de 2,7 ori mai multe emisii de CO2 în comparație cu cele produse din hârtie. Totodată, un studiu de referință din 2017 al companiei Alpla a constatat că PET-ul reciclat (rPET) produce cu 79% mai puține emisii de CO2 decât PET-ul virgin. Mai mult, încă din ianuarie 2021 Amcor a început să includă mențiunea „Ambalaj care reduce emisiile de CO2” pe etichetele unor ambalaje flexibile, după ce un sondaj YouGov comandat de Carbon Trust a arătat că două treimi dintre consumatorii europeni susțin etichetele care monitorizează emisiile de carbon. În acest context, la fel de importantă este și eficiența energetică a proceselor de producție și procesare – în 2021 a fost observată o tendință tot mai mare a producătorilor de ambalaje de utilizare a energiei regenerabile.
În 2021 am observat și o diversificare a soluțiilor pe bază de hârtie dezvoltate cu scopul înlocuirii plasticului – în februarie Nestlé a introdus ambalajele din hârtie reciclabilă pentru produsele sale din ciocolată, Smarties. Acest trend a fost susținut și de Strategia UE care prevede ca până în 2030 toate ambalajele să devină reciclabile sau reutilizabile. Tot în ceea ce privește plasticul, acesta face obiectul unei taxe de 0,80 EUR/kg care a fost impusă la începutul acestui an pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. În mod similar, Marea Britanie propune o taxă de 200 de lire sterline pe tona de ambalaje din plastic cu un conținut reciclat mai mic de 30%, aceasta urmând să intre în vigoare din aprilie 2022. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China a început și ea să elimine treptat unele articole din plastic de unică folosință. Potrivit Innova Market Insights, 46% dintre consumatorii globali ar accepta un ciclu de viață mai mic pentru produsele de la raft dacă acest lucru ar însemna folosirea unor soluții de ambalare mai sustenabile. Companiile care au profitat de această oportunitate au fost în special Coca-Cola cu prototipul unei sticle din hârtie testat în Ungaria și Absolut Vodka, aceasta aflându-se în procesul de tranziție de la sticlă la hârtie în Marea Britanie și Suedia.
Mai mult decât orice, pandemia a accentuat preocupările legate de igienă, fapt care a determinat apariția unor designuri noi de ambalaje „fără atingere” și a unor noi tehnologii antimicrobiene. Conform sondajului Innova Market Insights, 59% dintre consumatorii globali consideră că funcția de protecție a ambalajelor a devenit mai importantă din momentul în care virusul și-a făcut apariția. În ciuda opoziției privind utilizarea plasticului în producția de ambalaje, 20% dintre consumatorii globali sunt în favoarea folosirii mai multor materiale plastice în pandemie, în timp ce 42% le consideră o necesitate regretabilă în acest moment. În plus, un studiu al producătorului de ambalaje DS Smith arată că 33% dintre consumatorii europeni spală sau dezinfectează toate articolele neambalate cumpărate – inclusiv fructele și legumele – în timp ce 12% dintre aceștia evită să cumpere bunuri sau alimente neambalate. DS Smith este de asemenea și un pionier al tehnologiei antimicrobiene Touchguard aplicată pe ambalajele de carton destinate comerțului electronic. Touchguard are o rată de protecție dovedită de 99,5% împotriva coronavirusului felin (aceeași familie de viruși din care face parte și COVID-19) și a altor agenți patogeni precum MRSA și E.coli. Totodată s-a dovedit că soluțiile antimicrobiene au și capacități impresionante de prelungire a duratei de depozitare a alimentelor, vitale pentru evitarea risipei alimentare – filmele antimicrobiene NanoPack prelungesc durata de depozitare a pâinii cu cel puțin trei săptămâni, a cireșelor proaspete cu 40% și a cașcavalului cu 50%. În același timp, US Food and Drug Administration (FDA – departamentul pentru sănătate publică din SUA) a susținut în mod constant că nu există dovezi credibile privind transmiterea virusului COVID-19 prin intermediul ambalajelor alimentare.
În timp ce opiniile și informațiile pe aceste teme sunt multe și uneori contradictorii, industria de packaging își dorește și susține schimbarea sustenabilă. Un exemplu bun în această privință este Unilever, care a lansat cel mai amplu test de reutilizare a ambalajelor din Europa – împreună cu supermarketul britanic Asda – pentru produsele de îngrijire personală din gamele Simple și Radox, pentru detergentul lichid de rufe Persil și pentru pliculețele de ceai Pukka și PG Tips. Folosind coduri QR, Unilever poate urmări acum rata reutilizării ambalajelor pentru a evalua implicarea consumatorilor și pentru a decide dacă va extinde programul.
