Sistemul de colectare propus pentru țara noastră se bazează pe o garanție cu valoare fixă pentru orice tip de ambalaj, indiferent de cantitate și material – potrivit studiului, implementarea lui în România va crește ponderea ambalajelor din plastic pe piață.
Concluziile studiului au fost prezentate în cadrul unui eveniment online ce a avut loc la începutul lunii decembrie 2021, la care au participat atât experții LE cât și reprezentanţi ai industriei aluminiului din Europa, reprezentanţi ai autorităţilor, ai societăţii civile, retaileri, producători și reciclatori. Un sistem de returnare cu garanție fixă precum cel propus pentru implementare în România presupune că pentru sticlele PET cu volum de peste 0,5 L va fi percepută o garanție egală cu cea percepută în cazul dozelor din aluminiu individuale – suma vehiculată fiind cea de 0,50 lei/ambalaj.
Potrivit studiului, consumatorii din România vor prefera să înlocuiască dozele mici din aluminiu cu sticle PET mari, optând deci să cumpere aceeași cantitate de băutură în schimbul unei garanții cumulative mai mici, diminuându-și astfel pierderea în cazul nereturnării ambalajelor. Reprezentanții ALUCRO au explicat: „Există, aşadar, riscul ca un SGR cu garanţie fixă să crească numărul ambalajelor din plastic în România, în pofida obiectivului asumat de reducere a plasticului de unică folosinţă. În mod contrar, în cazul unui SGR variabil, unde valoarea garanţiei pentru PET-urile medii şi mari ar fi mai mare, această tendinţă de consum ar fi descurajată”.
Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj online derulat în 2021 pe un eșantion de 1 000 de consumatori adulți din România (18-65 de ani) și a fost completat prin analizarea comparativă a performanțelor unor sisteme SGR implementate în alte țări, cu accent pe evaluarea impactului asupra consumului, tipurilor de ambalaje și ratelor de returnare. Analiza evalua deci avantajele și dezavantajele sistemelor de garanție-returnare cu rată fixă față de cele cu rată variabilă, iar întrebările sondajului au abordat preferințele de cumpărare în materie de băuturi în funcție de ambalajul lor, reacția la majorarea prețului băuturilor și intenția de returnare a ambalajelor.
Analizele comparative au arătat că în primii trei ani de implementare a sistemului există rate de returnare a ambalajelor mai mari cu 8-9% într-un sistem de garanție-returnare cu valoare variabilă, în comparație cu sistemele cu garanție fixă. În plus, în cazul adoptării unui sistem cu garanție fixă, piața din România va înregistra o creștere mai mare a numărului de sticle din plastic de peste 0,5 L în primii 5 ani de implementare. Sistemele de referință pentru această comparație au fost atât cele fără SGR cât și cele cu garanție variabilă. În concluzie, sistemul de colectare propus pentru țara noastră va avea un impact negativ asupra mediului și sănătății publice.
Potrivit studiului, „Ambele tipuri de SGR reduc numărul de sticle din plastic de pe piaţa din România în primii 5 ani de funcţionare, însă SGR-ul cu un cuantum variabil reduce mai mult numărul de sticle din plastic decât cel cu un cuantum fix, ceea ce contribuie la reducerea utilizării ambalajelor din plastic de unică folosinţă. În ambele sisteme scade numărul dozelor din aluminiu de pe piaţă, însă în cazul unui SGR cu un cuantum variabil scăderea este mai mică, un aspect important dacă ţinem cont de faptul că ambalajele din aluminiu sunt infinit reciclabile şi mai bine integrate într-un model economic circular decât cele din plastic”. Mai mult, sistemul propus pentru România ar genera în 5 ani un plus de 21-26 milioane PET-uri mari vândute, în comparație cu sistemele fără garanție-returnare și un plus de 62-129 milioane PET-uri mari vândute, comparativ cu sistemele cu SGR variabil.
Mai mult, un sistem de garanție-returnare cu rată variabilă ar produce în 5 ani cu 70-138 milioane mai puține sticle din plastic vândute în comparație cu sistemele fără SGR și cu 63-130 milioane mai puține sticle din plastic vândute, în comparație cu sistemele cu rată fixă. În ceea ce privește ambalajele din aluminiu, un sistem de garanție-returnare cu un cuantum variabil ar crește numărul dozelor vândute cu aproximativ 69-121 milioane, mai mult în comparație cu ratele SGR cu rată fixă. Sondajul a arătat și că un SGR cu garanție fixă va conduce la o mai mare risipă alimentară deoarece 25% dintre respondenți au precizat că aruncă aproximativ 10-25% din conținutul unei sticle PET de 2 L, pe când doar 17% au afirmat același lucru în cazul dozelor din aluminiu. În plus, creșterea cantităților cumpărate declanșează un consum mai mare, ceea ce poate avea consecințe negative asupra sănătății generale a populației.
Mircea Fechet, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaţilor, a declarat că deși se vorbește de patru ani despre implementarea acestui sistem în România, nu suntem aproape de acest obiectiv în ciuda faptului că miza este îndeplinirea obiectivelor de mediu asumate ca țară membră a UE: „Consider că în ultimii ani am vorbit mult despre SGR, însă din nefericire România a făcut foarte puţin pe această zonă. SGR participă cu succes în atingerea ţintelor de mediu stabilite de Comisia Europeană şi funcţionează bine în zece state europene. Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătăţirea ţintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetăţeni. Totuşi cetăţenii sunt cei care plătesc garanţia şi tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă. De aici nevoia de a avea o garanţie suficient de ridicată, astfel încât să facă cetăţeanul să returneze ambalajul, dar şi suficient de scăzută încât să nu descurajeze achiziţia acelor băuturi. Deşi iniţial s-a considerat că o garanţie fixă în valoare de 0,5 RON pentru toate ambalajele îşi va face treaba, cel puţin pentru primul an de funcţionare al sistemului, HG-ul actual menţionează posibilitatea schimbării acesteia către una diferenţiată. De altfel şi în alte ţări s-a făcut trecerea de la o garanţie fixă către una diferenţiată şi probabil şi invers. În ceea ce priveşte implementarea sistemului sunt patru ani de când s-a decis implementarea şi doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetăţeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET probabil că va mai trece ceva timp, având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat”.
Dragoș Doru, director general Can Pack Recycling – parte a grupului CANPACK, singurul producător de doze din aluminiu din România și unul dintre liderii pieței mondiale de profil – a declarat: „România este una dintre primele țări mari în care se va implementa SGR, de aceea sunt mulți cei care se uită la România cum își va modela sistemul. Nu ar fi echitabil ca acest SGR să încurajeze consumul de plastic în detrimentul aluminiului sau sticlei. România trebuie să fie un exemplu de bune practici în regiunea noastră”.
Elena Rastei, expertă în economie circulară în cadrul „Zero Waste România”, filiala organizației „Zero Waste Europe” explica încă din iulie 2021 situația României în Europa din acest punct de vedere, citată de hotnews.ro: „În ceea ce privește legislația de mediu pentru gestionarea deșeurilor dar și a ratei de reciclare, România se află printre codașii Europei. Conform unui raport Rethink Plastic Alliance publicat în urmă cu trei zile, cu privire la Directiva UE 2019/904 – Directiva de plastic – România se află alături de Bulgaria, Slovacia, Cehia și Polonia în grupul țărilor care nu au transpus directiva în legislația națională. La polul opus se află state precum Irlanda, Franța, Estonia, Grecia, Suedia care nu doar că s-au încadrat în termenul propus, dar în unele cazuri au și depășit cerințele impuse de directiva UE. Ministerul Mediului din România a întârziat transpunerea în legislația națională a trei directive europene cu termen în iulie 2020, pentru care România a intrat în procedura de infringement”.
