In deschiderea conferintei, dl Stere Cretu, redactor-sef al revistei InfoMediu Europa, a subliniat relevanta evenimentului in contextul transformarilor accelerate generate de noile politici europene privind economia circulara si gestionarea ambalajelor. Acesta a evidentiat faptul ca dezbaterea reuneste actori din intregul lant valoric, de la institutii publice si autoritati de control pana la procesatori, reciclatori si companii implicate in implementarea noilor obligatii de mediu.
Totodata, au fost prezentati invitatii conferintei, reprezentand institutii-cheie si actori importanti din tranzitia catre economia circulara: Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), Garda Nationala de Mediu (GNM), Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI Bucuresti), ROMPAP, RetuRO SGR, GS1 Romania si Mega Image.
Moderarea dezbaterii a fost asigurata de dl Mugurel Radulescu, Senior Editor al revistei InfoMediu Europa, care a deschis discutiile pornind de la amploarea schimbarilor legislative europene din ultimele luni si de la provocarile generate de transpunerea si implementarea acestora la nivel national. Acesta a subliniat ca multe dintre reglementari se afla in faza de evaluare si adaptare, iar o intrebare centrala ramane modul in care dialogul dintre autoritati si industrie poate fi mentinut astfel incat procesul de implementare sa devina mai eficient si predictibil.
Sesiunea 1
Prima sesiune a conferintei, desfasurata in intervalul 13:30 – 14:30, a fost dedicata temei „Noile reglementari europene, SGR si impactul real asupra industriei”, concentrandu-se asupra modului in care noile politici europene si implementarea Sistemului Garantie-Returnare (SGR) influenteaza industria ambalajelor, fluxurile de materiale reciclabile si functionarea pietei. Dezbaterile au vizat atat impactul noilor obligatii legislative asupra producatorilor si comerciantilor, cat si relatia dintre colectare si reciclare, intr-un context marcat de necesitatea accelerarii tranzitiei catre o economie circulara functionala si predictibila.
Primul vorbitor din panel, dna Mihaela Frasineanu, Consilier de Stat in Cancelaria Prim-Ministrului, a evidentiat decalajul dintre ritmul accelerat al reglementarilor europene si viteza mai redusa de adaptare a cadrului national in economia circulara si domeniul ambalajelor. Desi ambalajele sunt incluse in strategia nationala din 2021, evolutiile europene au depasit cadrul initial, impunand actualizarea si corelarea mai coerenta cu Planul National de Gestionare a Deseurilor.
Un element critic il reprezinta lipsa unei piete consolidate pentru materiile secundare rezultate din reciclare. Desi tintele cresc constant, capacitatea de absorbtie a materialelor in economie ramane insuficient dezvoltata, ceea ce afecteaza eficienta colectarii si reciclarii pentru toate tipurile de materiale.
Dna Frasineanu a subliniat si necesitatea implicarii timpurii a tuturor actorilor din lantul valoric – producatori, retaileri si operatori de deseuri – inca din etapa de elaborare a politicilor, nu doar in implementare, pentru a evita solutiile reactive care nu reflecta realitatea din piata.
In acest context, Sistemul de Garantie-Returnare este un instrument important al economiei circulare, dar nu suficient in sine, eficienta lui depinzand de corelarea ambalajelor introduse pe piata cu reciclabilitatea si capacitatea reala de valorificare.
Urmatorul vorbitor a fost dl Radu Pascu, Commercial Manager RetuRO SGR, care a prezentat Sistemul de Garantie-Returnare ca mecanism de succes european, in ciuda complexitatii generate de diversitatea ambalajelor din plastic, metal si sticla. Sistemul gestioneaza peste 90.000 de produse inregistrate, in crestere constanta.
Rezultatele din al doilea an indica atingerea tintelor de colectare, cu aproximativ 83% per total, ceea ce confirma functionarea stabila a sistemului. Pentru anul curent, tintele cresc la 90% pentru plastic si aluminiu si 87% pentru sticla, necesitand o colaborare mai stransa intre producatori, retaileri si comercianti, precum si continuarea educarii consumatorilor.
Comportamentul consumatorilor este deja influentat de sistem, insa persista perceptia ambalajelor ca deseuri, ceea ce mentine nevoia de informare, mai ales in zona comerciantilor mici si mijlocii. Sistemul implica aproximativ 80.000 de entitati si peste 100.000 de puncte de colectare, cu solutii logistice adaptate.
Calitatea materialului colectat ramane un element central, iar de la lansare au fost colectate peste 7 miliarde de ambalaje, insumand circa 700.000 de tone. Succesul sistemului depinde de educare, colaborare si simplitatea procesului de returnare, iar extinderea catre alte ambalaje necesita analize privind contaminarea si reciclabilitatea.
A urmat dl Emanuel Parvulescu, Sustainability Lead Mega Image, care a subliniat necesitatea extinderii colaborarii dintre actorii din piata si integrarea mai eficienta a fluxurilor de ambalaje carton/Tetra Pak in sistemele de colectare si reciclare. Experienta proiectelor din Brasov si ulterior din Bucuresti arata potentialul acestor materiale intr-un model de economie circulara, cu un obiectiv initial de aproximativ un milion de ambalaje colectate.
Rezultatele partiale, de circa 500.000 de unitati, confirma o evolutie pozitiva a proiectului si interesul pentru includerea acestor fluxuri in sisteme mai eficiente de valorificare, in ciuda provocarilor legate de contaminare si reciclabilitate.
Interventia a evidentiat si eficienta sistemelor automatizate de colectare, considerate mai performante decat cele manuale, cu exemple din Austria si Polonia, unde scanarea automata si returnarea rapida a garantiei imbunatatesc fluxul si experienta utilizatorului.
Accesibilitatea si „convenience-ul” devin factori esentiali pentru participare, inclusiv prin amplasarea punctelor de colectare in exteriorul magazinelor. In paralel, diferentele dintre sistemele europene tin de tipurile de ambalaje incluse si de infrastructura, in timp ce digitalizarea ramane in discutie, accentul fiind pe consolidarea sistemelor existente.
Pentru ambalajele Tetra Pak, nivelul de recuperare ramane sub asteptari, insa directia este considerata relevanta pe termen lung, pe masura ce sistemele de colectare se maturizeaza.
A urmat dna Madalina Andrei, Manager al Compartimentului Mobilitate Urbana Durabila din cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, cu o interventie care a incadrat ambalajele in logica economiei circulare si a tranzitiei climatice, in corelatie cu dezvoltarea urbana si mobilitatea. In contextul Pactului Verde European, ambalajele nu mai sunt privite doar ca deseuri, ci ca elemente integrate in modul de organizare a oraselor si in consumul de resurse.
Orasele functioneaza ca sisteme in care economia circulara devine vizibila prin fluxuri de consum, colectare si reciclare, fiecare ambalaj implicand procese de productie, transport si gestionare cu impact asupra infrastructurii urbane si amprentei climatice. Modelul liniar „producem–consumam–aruncam” este inlocuit treptat de unul circular, in care resursele sunt recuperate si reintegrate in economie.
Logistica urbana este influentata de fluxurile de ambalaje, inclusiv prin cresterea comertului online, care genereaza presiune asupra infrastructurii. Ambalajele devin astfel parte a planificarii urbane, prin integrarea in politici de mobilitate si logistica circulara.
In final, Sistemul de Garantie-Returnare este exemplu functional de economie circulara, iar directia europeana indica extinderea unor mecanisme similare. Accentul cade pe implementare si digitalizare, in contextul transformarii cadrului legislativ in practica eficienta.
La finalul sesiunii 1, dl Andrei Corlan, Comisarul General al Garzii Nationale de Mediu, a pus accent pe prevenirea generarii de deseuri si pe pozitionarea economiei circulare la varful ierarhiei deseurilor, unde reducerea si reutilizarea au prioritate fata de reciclare. Economia circulara incepe din faza de proiectare a produselor, unde alegerea materialelor determina gradul de reutilizare si reintegrare in economie.
Reglementarile privind bunurile second-hand si transportul de deseuri urmaresc limitarea zonelor gri si a practicilor abuzive, fara a afecta activitatea economica legitima. In acelasi cadru intra pasaportul digital al produselor, care creste trasabilitatea materialelor pe intreg ciclul de viata si sprijina reducerea deseurilor si conformarea.
Colectarea ramane un instrument, in timp ce obiectivul final este reintroducerea materialelor in circuitul economic. Sistemele actuale sunt limitate de fragmentarea fluxurilor si de lipsa unei piete suficient dezvoltate pentru materiale reciclate, ceea ce reduce eficienta generala.
Sistemul de Garantie-Returnare functioneaza ca exemplu, dar acopera doar o parte din fluxuri, ceea ce indica necesitatea extinderii principiilor sale. Directia generala vizeaza prevenirea, responsabilizarea producatorilor si integrarea criteriilor de mediu in economie, cu accent pe transformarea deseurilor in resurse.
Sesiunea a 2-a
A doua sesiune a Conferintei, desfasurata in intervalul orar 14:30–16:00, a vizat responsabilitatea extinsa a producatorilor, cresterea cerintelor de raportare, digitalizarea proceselor si rolul acesteia in trasabilitatea fluxurilor de materiale, precum si mecanismele de finantare si investitiile necesare accelerarii tranzitiei catre economia circulara si dezvoltarii infrastructurii aferente.
In deschiderea panelului, dna Raluca Jianu, Chief Transformation & Execution Officer GS1 Romania, a prezentat GS1 Romania ca standard global de identificare a produselor in lantul de aprovizionare, aflat in spatele codurilor de bare utilizate zilnic in retail, cu miliarde de scanari la nivel mondial. Functionarea acestor coduri este esentiala pentru fluxul logistic si comercial, orice disfunctionalitate putand genera blocaje in transport, distributie si chiar in sectorul medical.
Reglementarile europene recente, precum PPWR si ESPR, muta ambalajul din zona de suport fizic in cea de purtator de date. Ambalajul devine element central al trasabilitatii si conformarii, iar informatiile despre compozitie, origine si lantul de productie trebuie standardizate si transmise interoperabil.
Codurile GS1, inclusiv Global Trade Item Number si identificarea locatiilor, permit urmarirea produselor de la productie la consum, functionand ca un „jurnal digital” al fiecarui articol si baza pentru pasapoartele digitale ale produselor.
Tranzitia de la coduri de bare la coduri QR creste capacitatea de stocare a datelor si permite acces rapid la informatii despre produs, traseu si reciclare. Implementarea aduce provocari pentru producatorii mici, dar reprezinta un pas necesar spre digitalizare si transparenta.
Urmatorul vorbitor, dl Sebastian Hotca, Vicepresedintele ANPC, a aratat ca sistemele bazate pe coduri QR ofera acces rapid la informatii complexe despre produse, fara a incarca eticheta fizica. Aceste instrumente permit centralizarea datelor si accesul facil al consumatorilor, fiind deja utilizate inclusiv pentru informatii nutritionale.
Rolul ANPC este central in implementarea acestor mecanisme, atat din perspectiva informarii consumatorilor, cat si a verificarii corectitudinii datelor din piata. Accentul cade pe transparenta si pe responsabilitatea operatorilor economici de a furniza informatii corecte si verificabile, in contextul in care criteriile de sustenabilitate influenteaza tot mai mult deciziile de cumparare.
O provocare importanta ramane utilizarea etichetelor „eco” sau „bio” fara baza reala, cu risc de practici comerciale inselatoare. In acest sens, eticheta digitala si accesul la date verificabile devin instrumente esentiale pentru protectia consumatorilor si cresterea increderii in piata.
Succesul acestor initiative depinde de implicarea consumatorilor, operatorilor economici si autoritatilor, intr-un cadru de colaborare similar celui din Sistemul de Garantie-Returnare, unde educatia si accesul la informatie sustin functionarea sistemelor digitale de trasabilitate.
Ulterior a vorbit dl Ionel Ciucioi, Director ROMPAP, care a subliniat ca industria de ambalaje din carton si hartie al carei patronat il reprezinta, functioneaza ca furnizor pentru producatori, deciziile privind ambalajele revenind companiilor care introduc produsele pe piata. Rolul industriei este sprijinirea optimizarii ambalajelor si dezvoltarea unor solutii mai eficiente din perspectiva reciclarii si sustenabilitatii.
Integrarea codului QR si a pasaportului digital al produsului este considerata o evolutie esentiala, deoarece permite includerea informatiilor despre produs si ambalaj: compozitie, reciclabilitate, colectare si traseul materialului. Aceasta transparenta sustine imbunatatirea colectarii selective si reducerea contaminarii.
Dl Ciucioi a aratat ca industria reciclarii este pregatita pentru aceste schimbari, avand experienta si capacitate de adaptare la cerintele europene. Pasaportul digital va sprijini trasabilitatea materialelor si eficienta proceselor de sortare si reciclare, in contextul implementarii treptate a reglementarilor pana in 2030.
In cazul ambalajelor din carton si hartie, provocarea principala ramane calitatea materialului colectat, influentata de nivelul de contaminare. O mai buna standardizare a datelor este esentiala pentru eficientizarea colectarii selective si reducerea pierderilor din fluxul de reciclare.
La finalul panelului, dl Adrian Victor Vevera, Director General ICI Bucuresti, a aratat ca ambalajele si produsele devin purtatori de date intr-un ecosistem digital in care informatia capata valoare economica directa. Din perspectiva cercetarii in informatica, codurile QR si standardele de identificare devin mai mult decat instrumente de trasabilitate, reprezentand baza pentru construirea de seturi de date utile in analiza de piata si prognoze de consum.
Pe masura ce volumele de date cresc, integrarea lor in sisteme de inteligenta artificiala devine inevitabila. Aceste date pot sustine modele predictive, optimiza lanturi de aprovizionare si fundamenta decizii atat in mediul privat, cat si in cel public, cu conditia asigurarii interoperabilitatii si reducerii fragmentarii actuale.
Evolutia tehnologica va duce la integrarea tot mai profunda a AI in procese economice si administrative, de la retail la servicii publice, cu capacitatea de a anticipa consumul si fluxurile logistice. In acelasi timp, aceasta transformare ridica intrebari privind impactul asupra vietii private si influenta algoritmilor asupra deciziilor individuale.
La finalul interventiei sale, Dl Vevera a subliniat ca AI este un instrument de sprijin pentru eficienta economica si administrativa, nu un substitut al deciziei umane.
Concluzie
In ansamblu, conferinta a evidentiat o tranzitie clara de la principii la instrumente concrete de implementare a economiei circulare, in care ambalajele, logistica urbana si sistemele de colectare sunt integrate intr-un lant unic de responsabilitate si fluxuri de resurse. Discutiile au aratat ca reglementarile europene, Sistemul de Garantie-Returnare si viitorul pasaport digital al produselor converg catre aceeasi directie: trasabilitate, standardizare si eficienta operationala sustinute de date.
In acest cadru, digitalizarea si interoperabilitatea sistemelor devin conditii esentiale pentru functionarea reala a economiei circulare, depasind etapa de concept si intrand in logica implementarii. Totodata, s-a conturat ideea ca succesul nu depinde doar de tehnologie sau legislatie, ci de colaborarea dintre actori si de capacitatea de a transforma aceste mecanisme in practici constante.
Conferinta a inchis astfel discutia intr-o logica de continuitate: de la ambalaje si comportamente de consum, la infrastructuri digitale si modele de guvernanta, toate converg catre un sistem economic in care resursele sunt monitorizate, recuperate si reintegrate mai eficient.
