Atenția mass-media pentru poluarea cu deșeuri din plastic care afectează uscatul, căile navigabile și fauna sălbatică a determinat creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la impactul materialelor plastice asupra mediului. Acest lucru este evident în tendințele actuale ale pieței, deoarece consumatorii preferă ambalajele ecologice. În același timp, ambalajul trebuie să fie atractiv, să reflecte valorile mărcii și să rămână funcțional.
Potrivit studiilor din industrie, aproximativ un sfert dintre consumatori sunt extrem de îngrijorați de existența ambalajelor din plastic, aproape jumătate sunt de părere că producătorii ar trebui să acorde prioritate reciclării ambalajelor, în timp ce un alt sfert dintre consumatori consideră că industria ar trebui să acționeze către găsirea unei soluții care să elimine complet plasticul. Numărul acestora va continua să crească pe măsură ce efectele pe care le produc deșeurile din plastic continuă să fie mediatizate.
Brandurile trebuie să adopte o atitudine responsabilă în raport cu problema deșeurilor din ambalaje, în caz contrar riscă să-și deterioreze capitalul de imagine câștigat. Din fericire multe materiale alternative sunt în curs de dezvoltare, reprezentând cele mai interesante inovații în ceea ce privește înlocuirea materialelor plastice.
Oamenii de știință din întreaga lume dezvoltă alternative ecologice care să înlocuiască plasticul folosindu-se de cele mai puțin probabile materii prime. Unul dintre acestea este chitosanul – fabricat din carapace de creveți și de crab, care sunt de obicei un produs rezidual. Deși acest material are potențialul de a înlocui plasticul în ambalajele pentru alimente și băuturi, nimeni nu a utilizat deocamdată această tehnologie.
Chimiștii englezi de la Skipping Rocks Lab au inventat o nouă modalitate de a îmbutelia și consuma apa. Ooho este o membrană comestibilă și implicit biodegradabilă din alge marine, care conține exact o înghițitură de apă. Scopul noului produs este să ofere același confort ca sticlele din plastic, limitând impactul asupra mediului înconjurător. În plus procesul de fabricație produce de cinci ori mai puțin dioxid de carbon și utilizează de nouă ori mai puțină energie decât producția de PET-uri.
Un alt exemplu este plasticul pe bază de plante. Cunoscut și sub denumirea de bioplastic, acesta este fabricat dintr-o varietate de resurse precum porumbul, care este descompus în acid polilactic. Producția acestui material este extrem de sustenabilă, deoarece este obținut din deșeurile de porumb – care este la rândul său ușor de cultivat. Din acest plastic bio se pot fabrica sticle pentru băuturi, diferite recipiente pentru alimente, precum și folii.
Bagasa este un produs rezultat în urma procesării trestiei de zahăr. Datorită maleabilității sale și a faptului că este biodegradabil și compostabil, acest material poate fi utilizat la realizarea ambalajelor pentru produse alimentare și poate astfel înlocui cu succes caserolele din polistiren.
Compania Holy Lama folosește frunze din palmierul areca la realizarea ambalajelor pentru gama sa de săpunuri handmade. Frunzele cad în mod natural din palmierul 2areca, apoi sunt colectate și modelate în forma dorită. Aceste produse sunt un exemplu excelent de sustenabilitate deoarece utilizează practic deșeurile unei plante, ceea ce înseamnă că ambalajul este la rândul său biodegradabil.
NatureFlex este varianta mai durabilă a celofanului, fiind fabricat de Futamura din pastă de lemn biodegradabilă. Este perfect pentru ciocolată și produse de cofetărie, precum și articole de uz casnic, produse proaspete și lactate, produse de îngrijire personală, cafea sau ceai.
Greenlight Packaging a creat fulgii din amidon de porumb, o alternativă la fulgii din polistiren pentru protecția produselor fragile. Această versiune ecologică este biodegradabilă, nu emană miros și nu produce electricitate statică.
Miceliile de ciuperci sunt un alt produs natural din care se pot obține ambalaje. Ecovative Design face deja acest lucru, colectând deșeuri agricole pe care le amestecă împreună cu micelii de ciuperci, apoi plasează amestecul în matrițe. La final, tot ce trebuie să facă este să aștepte ca ambalajele să se „fabrice” singure. La propriu.
Surprinzător sau nu, hârtia poate fi obținută și din piatră. Această inovație poate fi folosită ca alternativă la hârtia convențională sau la plastic, fiind imprimabilă, reciclabilă și hidrofobă. Hârtia din piatră este produsă din carbonat de calciu, care este una dintre resursele cele mai abundente ale planetei. Procesul său de producție utilizează mai puțină apă, are o amprentă redusă de carbon și este mai eficientă din punct de vedere energetic decât producția de hârtie obișnuită.
Cazeina – proteina găsită în lapte – a fost folosită pentru fabricarea materialelor plastice timp de peste un secol, însă a fost înlocuită de diverse elemente petrochimice mult mai durabile. Lactips a dezvoltat o tehnologie care combină cazeina cu argila și o moleculă reactivă denumită gliceraldehidă, ce fac ca plasticul să fie mult mai trainic, dar totuși biodegradabil. Lactips produce deja „plastic din lapte” pentru industria de detergenți.
Saltwater Brewery din SUA a dezvoltat un material pentru inelele care se utilizează la ambalarea baxurilor cu șase doze de bere, care nu sunt doar biodegradabile și compostabile, ci și comestibile. Materialul este realizat din resturi de orz și grâu, care sunt un produs secundar al procesului de fabricare a berii.
Gândit ca o alternativă la hârtiile și cartoanele metalizate, Silberboard este atât reciclabil cât și compostabil. Dezvoltat de AR Metallizing, materialul poate fi utilizat pentru mâncarea de tip fast-food sau pentru produsele farmaceutice.
Brandurile adoptă alternativele ecologice ale ambalajelor din plastic într-un ritm rapid. Cu ajutorul tehnologiilor emergente care le permit producătorilor să realizeze ambalaje sustenabile, putem avea siguranța că tot mai multe opțiuni ecologice vor fi disponibile pe viitor.