Ce pot spune razele X despre Gutenberg si primele carti tiparite cu caractere mobile
Istoria tiparului este asociata in mod traditional cu Johannes Gutenberg si Mainz-ul anilor 1450, cand tiparul cu caractere mobile metalice a inceput sa se raspandeasca rapid in Europa. Totusi, tehnologia nu a aparut in vid. Cu mult inainte de Gutenberg, in Asia existau deja metode sofisticate de imprimare, iar unul dintre cele mai importante exemple este Jikji, o lucrare budista tiparita in Coreea in 1377 cu caractere mobile metalice. UNESCO o considera cea mai veche carte existenta tiparita prin aceasta metoda.
Aceasta diferenta cronologica ridica o intrebare fascinanta pentru istoricii tehnologiei: au evoluat independent cele doua traditii sau au existat, direct sau indirect, schimburi de idei intre ele? Nu exista o dovada ca Gutenberg ar fi vazut tiparituri asiatice si ar fi preluat tehnologia de acolo. Cercetatorii incearca insa sa afle daca anumite asemanari tehnice pot oferi indicii despre modul in care s-au dezvoltat cele doua sisteme.
Acceleratorul de particule intra in scena
Pentru a cerceta aceasta problema, oamenii de stiinta au apelat la Stanford Synchrotron Radiation Lightsource (SSRL), parte a SLAC National Accelerator Laboratory din California. Un sincrotron produce fascicule foarte intense de raze X care pot fi utilizate pentru a analiza materialele fara a le distruge. Atunci cand razele X interactioneaza cu o pagina, elementele chimice prezente in cerneala si hartie produc semnale caracteristice, permitand cercetatorilor sa construiasca o adevarata harta chimica a documentului.
Sursa de lumină sincrotronă pentru radiații Stanford (SSRL)
Metoda este deosebit de interesanta pentru documentele istorice deoarece poate dezvalui nu numai compozitia cernelii, ci si urmele extrem de fine lasate de procesul de tiparire. Cercetatorii au putut compara astfel documente provenite din traditii grafice diferite, inclusiv exemplare asociate tiparului lui Gutenberg si texte asiatice timpurii.
Jikji si Biblia lui Gutenberg
Jikji a fost tiparit in iulie 1377 la templul Heungdeok-sa din Coreea. Din lucrarea originala s-a pastrat doar al doilea volum, care se afla astazi la Biblioteca Nationala a Frantei. Importanta sa pentru istoria tiparului este enorma: documentul demonstreaza ca caracterele mobile metalice erau utilizate in Coreea cu aproximativ 75 de ani inainte de Biblia lui Gutenberg.
Existau insa diferente importante intre cele doua traditii. In Asia erau utilizate in principal cerneluri pe baza de apa, in timp ce tipografii europeni foloseau cerneluri pe baza de ulei. Existau si diferente in producerea caracterelor metalice. Unele tehnici asiatice utilizau turnarea in nisip, in timp ce in Europa s-au dezvoltat sisteme de producere a caracterelor care permiteau o reproducere foarte eficienta a literelor.
Biblia Gutenberg
Imperfectiunile care pot spune o poveste
Un indiciu interesant vine chiar din paginile tiparite de Gutenberg. Daca acelasi caracter metalic era utilizat in mod repetat, toate exemplarele literei ar fi trebuit sa fie aproape identice. Analiza unor tiparituri a aratat insa mici diferente intre exemplarele aceleiasi litere. Aceste variatii au determinat cercetatorii sa ia in considerare posibilitatea ca unele caractere sa fi fost produse prin tehnici de turnare care permiteau aparitia unor mici diferente de la un exemplar la altul.
Turnarea in nisip poate produce exact acest tip de variatii. Faptul ca o asemenea metoda putea reproduce unele dintre caracteristicile observate in tipariturile lui Gutenberg nu demonstreaza insa ca acesta a preluat tehnologia din Asia. Ea arata mai degraba ca dezvoltarea tiparului european ar putea fi mai complexa decat imaginea unei singure inventii aparute brusc in atelierul lui Gutenberg.
Ce pot dezvalui atomii unei pagini?
Aici cercetarea devine deosebit de interesanta pentru istoria tehnologiei grafice. Analiza cu raze X permite identificarea unor elemente precum plumbul, cuprul, fierul sau mercurul si stabilirea modului in care acestea sunt distribuite pe pagina. Cercetatorii pot astfel sa compare cernelurile si sa caute urme ale materialelor utilizate pentru fabricarea caracterelor sau pentru prepararea cernelii.
Un rezultat neasteptat a fost identificarea unor cantitati de cupru in documente provenite din ambele traditii. Descoperirea nu ofera insa automat o explicatie, deoarece cuprul putea proveni din mai multe surse, inclusiv din cerneala sau din recipientele utilizate in procesul de preparare. Tocmai de aceea, cercetatorii trebuie sa combine analiza chimica cu informatiile istorice si cu studiul fizic al documentelor.
O istorie mai complexa a tiparului
Cercetarea nu urmareste sa demonstreze ca Gutenberg nu a fost important sau ca tiparul european ar fi fost pur si simplu „copiat” din Asia. Rolul sau in dezvoltarea tiparului occidental ramane fundamental. Mai important este faptul ca tehnologia imprimarii are o istorie mult mai lunga si mai internationala decat sugereaza povestea traditionala.
In Asia, tiparul cu caractere mobile a aparut cu mult inainte de Gutenberg, insa conditiile tehnologice si culturale de acolo erau diferite. Sistemele de scriere cu mii de caractere ridicau alte probleme decat alfabetul latin, iar dezvoltarea ulterioara a tiparului european a fost favorizata de posibilitatea reutilizarii unui numar relativ redus de litere. Cererea tot mai mare pentru carti, texte religioase si materiale educationale a creat apoi conditiile pentru extinderea rapida a noii tehnologii.
Pagini din prima carte tiparita (Jikji) folosind caractere mobile
Astazi, razele X si acceleratoarele de particule permit cercetatorilor sa studieze aceste tehnologii vechi la un nivel imposibil in urma cu cateva decenii. O pagina tiparita acum sute de ani nu mai este privita doar ca un document istoric, ci si ca o structura materiala ale carei urme chimice pot pastra informatii despre cerneala, hartie, metal si metodele de productie.
Poate ca aceste analize nu vor demonstra niciodata o legatura directa intre tipografii din Asia si atelierul lui Gutenberg. Ele pot insa contribui la reconstruirea unei istorii mai nuantate a uneia dintre cele mai importante tehnologii din istoria comunicarii: arta de a transforma informatia intr-un numar mare de exemplare identice si de a o face accesibila unui public din ce in ce mai larg.
