Subiectul contrafacerii etichetelor în industria producătoare de vinuri a revenit în atenția publică în anul 2018, după decesul lui Hardy Rodenstock – un celebru colecționar și falsificator a cărui poveste în acest domeniu a început în 1985, atunci când a „descoperit” câteva sticle de Bordeaux care îi aparținuseră celui de-al treilea președinte al SUA, Thomas Jefferson (1801-1809). Sticlele le-au fost vândute lui Christopher Forbes și Bill Koch, însă atunci când Koch a vrut să le împrumute în 2005 unui muzeu pentru o expoziție, experții au stabilit că fuseseră contrafăcute. Legenda spune că această întâmplare a marcat nașterea fenomenului fraudatorilor profesioniști din industria producătoare de vinuri. Un alt exemplu remarcabil este acela al caselor de licitații din Hong Kong, care la un moment dat vindeau mai multe sticle de vin Lafite vintage decât fuseseră produse vreodată. Responsabilul era Rudy Kurniawan care a fost arestat în 2013 după ce a falsificat circa 66,5 miloane de sticle de vin, vândute pentru aproximativ 500 milioane de dolari. Într-un mod similar, în perioada 2013-2016 compania producătoare de vinuri Raphaël Michel din Valea Ronului ar fi vândut echivalentul a 13 bazine olimpice de vin de masă francez ieftin, trecându-l drept unul dintre cele mai bune vinuri din regiunea franceză – astfel brandurile reprezentative din această zonă și-au pierdut credibilitatea pe piață. Astfel de cazuri mai mult sau mai puțin celebre au provocat uriașe pagube economice și de imagine, iar marii producători de vinuri au fost obligați să înțeleagă că investițiile în tehnologia anti-fraudă au devenit esențiale.
Una dintre cele mai des întâlnite metode de a lupta împotriva contrafacerii etichetelor de vinuri este folosirea elementelor holografice asemănătoare celor utilizate în imprimarea de securitate a bancnotelor și pașapoartelor. Acest tip de etichete încorporează elemente precum imagini 2D sau 3D vizibile cu ochiul liber sau doar cu dispozitive speciale. Hologramele complexe combină elemente de securitate vizibile și invizibile pentru creșterea nivelului de protecție. La fel de eficientă este și folosirea cernelurilor speciale pentru imprimarea directă pe sticlă, atunci când aceasta nu are o suprafață netedă care să permită aderența unei etichete. O altă metodă presupune încorporarea tehnologiilor RFID (identificare prin frecvență radio) și NFC (comunicare în câmp apropiat). Etichetele sunt astfel „echipate” cu câte un cip care include un cod de identificare internațională, iar dacă sunt prevăzute și cu tehnologie NFC atunci autenticitatea produsului poate fi stabilită cu ajutorul oricărui tip de smartphone, inclusiv la raft de către consumatori fără a fi necesară instalarea în prealabil a unei aplicații, așa cum era până nu demult cazul codurilor QR. Acest lucru nu mai e valabil de când OriginTrail (o companie din Slovenia) a lansat o soluție anti-contrafacere pe bază de tehnologie QR, care este de fapt o combinație de cerneală fotocromică – un produs care conține pigmenți ce reacționează la lumina solară și la razele UV – coduri QR și un protocol pe bază de blockchain, care înseamnă o listă de date securizate cu ajutorul criptografiei. Un alt exemplu creativ în acest domeniu a venit de la Identiv, un furnizor global de soluții de securizare și identificare, prin lansarea unei noi etichete RFID/NFC rezistentă la manipularea neavizată datorită unei antene de ultimă generație gravată în aluminiu. Soluția garantează distrugerea antenei atunci când eticheta este îndepărtată de pe suprafața articolului. Experții estimează că tehnologia RFID/NFC va dobândi tot mai multă popularitate deoarece soluțiile pe bază de holograme devin din ce în ce mai ușor de copiat.
Există multe alte tehnologii de securizare a vinurilor prin intermediul etichetelor, inclusiv cele pe bază de coduri, texturi sau sensibilitate la umiditate. Tehnologia pe bază de coduri funcționează astfel: eticheta include o parolă unică stocată într-o bază de date securizată, dedicată anti-contrafacerii. Atunci când consumatorii cumpără o sticlă de vin îi pot verifica autenticitatea fie printr-un apel telefonic, trimițând un SMS, fie introducând parola de pe etichetă pe un anumit site web. Dacă după introducerea parolei sistemul le răspunde prin mesajul „parola nu există” sau „parola este incorectă”, produsul este unul contrafăcut. În același timp, parola poate fi folosită o singură dată – dacă aceeași parolă este introdusă a doua oară, sistemul va răspunde „parola a fost deja introdusă” indicând dacă produsul este sau nu contrafăcut. Tehnologia pe bază de cod poate apărea pe etichete sub formă răzuibilă sau autocolantă. În primul caz informația grafică imprimată include o parolă (cod), iar porțiunea de pe etichetă care conține parola este acoperită cu un lac argintiu răzuibil ulterior. În al doilea caz, consumatorul nu mai trebuie să răzuiască pentru a afla parola deoarece eticheta are o structură autocolantă multistratificată – drept urmare accesul la parolă se realizează prin dezlipirea unei porțiuni a etichetei. Costul de producție al acestui tip de etichete este mai mare decât cel al etichetelor răzuibile. La fel de interesante sunt și tehnologiile anti-contrafacere care folosesc textura materialului în sine ca semn de identificare. Spre exemplu, în timpul procesului de fabricare a hârtiei se adaugă fibre de diferite lungimi și culori astfel încât poziția acestora pe suprafața hârtiei va fi mereu aleatorie și unică. După ce eticheta texturată este realizată, aceasta va fi fotografiată, numerotată, arhivată și stocată într-o bază de date anti-contrafacere. Prin urmare se creează un sistem unde fiecărei etichete îi corespund un cod și o fotografie. Consumatorii pot verifica autenticitatea produselor alcoolice prin intermediul internetului, al solicitărilor telefonice și al altor canale înainte de a le achiziționa.
Potrivit Comitetului Interprofesional al Vinurilor din Bordeaux, în China sunt vândute pe oră aproximativ 30 000 de sticle de import contrafăcute, în timp ce frauda în domeniul alimentar și al băuturilor este estimată la o valoare de 40 de miliarde de dolari la nivel mondial. Cei mai vulnerabili în fața acestui fenomen sunt colecționarii de vinuri, mai ales că pe piața neagră sticlele originale goale produse de marile branduri de vinuri ajung să fie vândute la prețuri de până la 1 000 de dolari bucata, după care sunt umplute cu vin de proastă calitate și revândute la prețul pieței. Frank Cornelissen este un producător de vinuri din Italia care cultivă 24 de hectare de viță de vie pentru vinurile sale și a decis să folosească tehnologie RFID/NFC pentru a le permite consumatorilor săi să scaneze rapid etichetele folosindu-și telefoanele în vederea stabilirii autenticității sticlelor. Piața italiană a vinului folosește și etichete pe bază de filigrane, coduri unice sau holograme ce pot fi verificate online. Producătorul italian de vinuri Tenuta San Guido a început să încorporeze microcipuri și coduri unice în fiecare etichetă a vinurilor sale după ce gama de vinuri Sassicaia din recolta 1994 a fost duplicată de 12 persoane, care au fost arestate după ce au falsificat aproximativ 20 000 de sticle.
Fie că este vorba de securitate sau de branding, nu există nicio îndoială că producătorii de vinuri pot fi afectați în mare măsură de deciziile pe care le iau atunci când stabilesc designul etichetelor. Concluzia rămâne aceeași pentru toate brandurile industriei: este nevoie ca producătorii să își actualizeze constant soluțiile de combatere a contrafacerii pentru a fi mereu cu un pas înaintea falsificatorilor.
